Info Atheneum

O primăvară minunată tuturor cititorilor Atheneum !!!

O primăvară minunată tuturor cititorilor Atheneum !!!

Angelo Mitchievici - ”E în noi ceva mai adânc ca noi înșine”: o reflecție despre cum gândim

Recenta carte a lui Gabriel Liiceanu, Ne¬bu¬nia de a gândi cu mintea ta (Editura Hu¬manitas, București, 2016), reia o in¬te¬ro¬ga¬ție capitală, intrată ca atâtea altele într-un regim al indiferenței: „ce înseamnă că gândim cu min¬tea noastră?“.

Horia Roman Patapievici - Neagu Djuvara, universalul concret al civilizației românești din epoca interbelică
444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara

Oamenii au fost dintotdeauna fascinați de posibilitatea de a vedea ideile în carne și oase. Când Dumnezeu s-a făcut om, cei care au recunoscut în apariția lui Hristos întruparea lui Dumnezeu s-au convertit total — pe viață și dincolo de moarte. Explicația forței acestei convertiri stă în faptul că realitatea fizică a divinității este întotdeauna mai puternică decât orice teorie intelectuală a zeului ascuns. După creștinism, întruparea a devenit o metodă a filozofiei. Estetica, epistemologia au tins să devină aplicații ori explicații ale întrupării. Goethe, de pildă, desconsidera înclinația romantică spre distrofia fizică prin injoncțiunea că geniul trebuie să aibă un trup pe potrivă (altfel nu e geniu). Iar în știința modernă a naturii, faptul de a da un trup în lumea fizică ideilor din lumea minții și corelațiilor lor stabilite prin ecuații este o metodă a științei și o realitate a tehnologiei.

Tuturor cititorilor noştri le dorim sărbători fericite !

Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este cea mai importantă sărbătoare a creștinătății.
Doresc prietenilor si neprietenilor bucurie, belsug si pace !

Viața și opera lui George Bacovia

George Bacovia


Numele de Bacovia l-a luat, mărturiseşte el într-o convorbire cu Vasile Netea (în „Vremea”, 6 iunie 1947), din dicţionarul lui Hasdeu. Şi tot poetul mai indică o sursă: Baco e o prescurtare de la Bacchus, la care adaugă latinescul via („cale”), aşadar: Bacovia înseamnă şi „calea lui Bacchus”.

Credinţe stranii ale românilor în urmă cu un secol

Credinţe stranii ale românilor în urmă cu un secol. Câte păcate îţi ierta Dumnezeu dacă striveai un păianjen

Credinţele românilor au fost o temă preferată a publicaţia „Şezătoarea“, revistă de folclor cu apariţie la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX. Într-un număr al publicaţiei din 1901, directorul Artur Gorovei face o sinteză a superstiţiilor culese din judeţele Suceava, Iaşi, Tutova (Vaslui şi o parte din Galaţi), Dolj şi Teleorman.

Cinematografe din Bucureştii vechi
Cinematografe din vechiul Bucureşti I

Primele demonstraţii de cinematograf la Bucureşti au fost oferite gratuit trecătorilor indiferenţi în vitrina ziarului de limbă franceză „L’Indépendance Roumaine. Puţin mai târziu, aceleaşi filme au fost proiectate în exterior, pe faţada casei Török din Piaţa Teatrului Naţional. Printre reclame luminoase, se intercalau primele filme scurte ale fraţilor Lumière, după cum povesteşte Constantin Beldie în cartea lui “Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti”. Se întâmpla la sfîrşitul lunii mai 1896.

CONDOLEANŢE FAMILIEI !

La moartea lui Nick Sava

REGRETE ETERNE

din partea foştilor colaboratori şi prieteni



CU NEMĂRGINITĂ DURERE VĂ ANUNŢĂM

PE 9 MARTIE, LA ORA 4 DIMINEAŢA, INIMA SOŢULUI MEU, PICTORUL ŞI SCRIITORUL NICK SAVA, A ÎNCETAT SĂ BATĂ. CEI CARE VOR DORI SĂ-I ADUCĂ UN ULTIM OMAGIU O POT FACE LA
CAPELA CIMITIRULUI "PETRU ŞI PAVEL" DIN IAŞI, ÎNCEPÂND DE ASTĂZI DE LA PRÂNZ. ÎNMORMÂNTAREA VA AVEA LOC VINERI LA ORA 12 ŞI 30.

DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ!

Maria Sava

Hai la doctorateee! Hai la doctorateee! - Gabriel Liiceanu

366

Este puțin probabil, domnule ministru, să nu vă dați seama, de la nivelul funcției pe care o aveți, că o asemenea degradare a titlului de doctor este un mod de a disprețui, umili și bajocori pe toți profesorii și cercetătorii din România care au muncit ani și ani pentru a-și câștiga prestigiul universitar. Prin fișa dumneavoastră de post sunteți obligat să ne apărați demnitatea academică. Avem dreptul să știm care este proporția acestei fraude intelectuale răspândite de-acum în viscerele universităților românești. Trebui să știm dacă noi ăștia, care am trudit câte cinci ani pentru a ne lua titlul de doctor, am devenit între timp minoritari în raport cu doctorii-instant. Altfel spus: în muzeul universitar românesc, în clipa de față, falsurile sunt mai numeroase decât lucrările autentice? „Doctorii” din familia Ponta-Oprea&Co sunt, în clipa de față în țara asta, mai mulți decât urmașii marilor universitari ai României? Căci nu-i puteți lăsa, pe oamenii care fac cultura acestei țări, să joace de la egal la egal, în aceeași ligă, cu echipele infractorilor dislectici. Propuneți-le acestor impostori o ligă separată: Liga doctorilor plagiatori. Și-o semnătură pe măsură: doctor-plagiator