Viaţa sentimentală a boierilor de odinioară, precum Scarlat Bărcănescu, Ionel Isvoranu şi Mateiu Caragiale ori ale lui Mihail Kogălniceanu sau Alexandru Ioan  Cuza ar fi putut colora cu succes paginile tabloidelor de astăzi.

De la dictatură la democrație

După al doilea război mondial, Germania de Vest a cunoscut o tranziție rapidă de la criminala dictatură nazistă la o democrație model. Dar oare așa au stat lucrurile? Noi documente arată câți oficiali ai regimului nazist și-au găsit, după 1945, slujbe la Bonn. Un număr surprinzător de mare au ajuns chiar în poziții guvernamentale importante.

Nu cu mult timp în urmă, fraze precum „Ţine-o la locul ei!“ sau „Arată-i că este o lume a bărbaţilor!“ nu ar fi stârnit nici cea mai mică urmă de indignare sau revoltă. Aşa că nimeni nu a ridicat nici măcar o sprânceană atunci când companiile îşi promovau produsele ca fiind atât de simplu de folosit încât „până şi o femeie se descurcă“ sau extrem de uitle, „care fac orice, mai puţin să gătească – pentru asta există soţiile!“

Edificiul colosal ridicat în Epoca de Aur, Casa Poporului, a dat naştere unor mituri dintre cele mai bizare, pe care nimeni nu poate să le confirme, dar în care există, totuşi, acel strop de adevăr

Printre chestiunile spinoase puse în discuţie în anul 1965 a fost şi recuperarea Tezaurului românesc. Delegaţia se documentase temeinic cu citate din Vladimir Ilici Lenin. Degeaba, fiindcă Leonid Brejnev, liderul URSS, a trecut la ameninţări.

Victimele Comuniştilor şi Persecutorii Lor, este o nouă carte a lui Gabriel Gherasim, care îmbină mărturiile supravieţuitorilor din temniţele comuniste, cu o analiză paralelă a persecuţiilor populaţiilor neputincioase din aparheidului Africii de Sud, din lagărele de exterminare naziste, şi din suferinţele de pe ambele fronturi ale conflictului israelo-palestinian. în plus, răspunde dorinţei de dreptate a victimelor comuniştilor şi a urmaşilor lor, cu o metodologie de mediere care s-a dovedit a da rezultate pozitive de-a lungul istoriei, atunci când a fost implementată în mod etic şi imparţial faţa de toate părţile afectate de conflict

Născut în Moldova lângă Bacău, a admirat întotdeauna şăgălnicia şi umorul moldoveanului, fineţea sfătoasă şi neaşteptată a ironiei. Pentru Radu Beligan, timpul parcă a rămas în loc, chiar şi astăzi, când a trecut de 93 de ani. Are aceeaşi siluetă juvenilă, aceeaşi impecabilă eleganţă, aceeaşi voce de neconfundat, aceeaşi rigoare în pregătirea rolurilor, acelaşi respect pentru replică, iar în ultimul timp, aceeaşi rigurozitate ca regizor.

Peste 20 de biserici şi aşezăminte monahale au fost distruse, parţial sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crangaşi (1564), Biserica Albă- Postăvari (1568), Mânăstirea Mihai Vodă (1591) şi altele

Raportorul David Martin vrea separarea luptei împotriva bunurilor contrafăcute de propunerile digitale.

Prin ziduri innegrite, prin izul umezelii,
Al mortii rece spirit se strecura-n tacere;
Un singur glas ingana cuvintele de miere,
Inchise in tratajul stravechii evanghelii.

C-un muc in mani mosneagul cu barba ca zapada,
Din carti cu file unse norodul il invata,
Ca moartea e in lupta cu vecinica viata,
Ca de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-si prada.

Artist popular : Lucia CONDREA

Ceasul care derulează melodia preferată a baronului Brukenthal, un menuet, are carcasa, cadranul, plăcuţa şi capacele făcute din aur de 18 carate şi a fost restaurat.

Publicul bucureştean e mai norocos decât audienţa din Paris: „Tosca” e prezentată în premieră în anul 1902 (după unele surse, pe 18 ianuarie; după altele, pe 11 februarie).

Matei Stîrcea-Crăciun 

"Brâncuşi. Limbajele materiei"

Stimata si îndrăgita noastră colegă de redacţie a câştigat un foarte important premiu literar

Orbire politică şi apoplexie etică: Günter Grass şi problema antisemitismului

Ati recunoscut undeva ca, pe la 17 ani, ati fost la un pas de a da examen la Teologie. Pana la urma, ati ajuns la Facultatea de limba si literatura romana. Cum v-ati reorientat?

Înainte vreme, Bucureştii au cunoscut ierni cu adevărat aspre, cu zăpezi din belşug şi geruri năprasnice; oaspeţii străini erau aproape îngroziţi de ce găseau aici şi descriau cu lux de amănunte vinul care îngheţa în vase, ţurţurii „lungi şi groşi ca de cleştar”. 

Sumarul revistei

Numărul 25-26-27, ianuarie-februarie-martie 2012

O plimbare pe ceea ce a fost una dintre cele mai elegante artere bucureştene ne aduce, după ce lăsăm pe dreapta frumosul parc Ioanid, în faţa numărului 81, atribuit caselor gemene Săbăreanu-Leonida.

MICA ROMÂNIE din Kazahstan. Cum au supravieţuit 40.000 de români în stepele Asiei. 

Interviu cu prof. Nicolae Plushkis – preşedintele Societăţii Culturale Române “Dacia” din Kazahstan

“Piloţii orbi”, de Mircea Eliade, 1937

În istoria cinematografului cu greu se pot găsi constante; există numeroşi factori care afectează percepţia despre o producţie sau un actor anume. Subiectul devine demodat, actorul uitat, iar tehnica folosită, suficient de învechită încât spectatorul să nu mai simtă o atracţie pentru pelicula respectivă.

Poetul, după unii, ar fi un lunatic prin care vorbesc zeii.

După alții, un surd și mut, din care trebuia, totuși, să se facă ceva. Ridicat în slăvi (chemat de razele lunii (zic unii), propulsat de aburii alcoolului (zic alții), târât în șanț (de abuz, zic unii) sau fiindcă e copleșit de nimicnicia vieții (zic alții), poetul face el ce face și-i obligă pe alții să se gândească la el

 Imaginea sangerosului lup de mare cu un ochi bandajat, un picior de lemn si, eventual, cu un papagal pe umar, luptand sub flamura neagra cu doua oase incrucisate, s-a impamantenit in constiinta colectiva drept portretul tipic al piratului. Nimic mai fals.

Multe superstiţii s-au ivit ca urmare a apariţiei constante a corbului pe câmpul de bătălie, când devorează rămăşiţele soldaţilor ucişi. Un semn al morţii, distrugerii, macabrului, războiului, un purtător al întunericului şi umbrei…

Rar am cunoscut o persoana ca prof. dr. Ovidiu Bojor! Octogenar – varsta la care multi semeni nu mai concureaza cu timpul, de o simplitate cuceritoare si un bun-simt mostenite din Maramuresul bunicilor sai, omul acesta aduce cu sine experienta anilor petrecuti la poalele Himalayei.