Pentru o lume mai bună

O să las deoparte de data aceasta sfaturile pentru o viaţă sănătoasă, mi se pare ironic ca in peisajul politic actual să nu gasesc altceva de spus decât că trebuie să mâncăm verdeţuri organice şi să exersăm cel puţin de trei ori pe săptămână (uite aşa am strecurat un mic sfat, doar cât să îmi menţin un punct de vedere...).

O să las deoparte de data aceasta sfaturile pentru o viaţă sănătoasă, mi se pare ironic ca in peisajul politic actual să nu gasesc altceva de spus decât că trebuie să mâncăm verdeţuri organice şi să exersăm cel puţin de trei ori pe săptămână (uite aşa am strecurat un mic sfat, doar cât să îmi menţin un punct de vedere...).

Ne aflăm într-un punct de răscruce în istorie: trăim un razboi, un alt razboi. Nu pot spune decât că suntem spectatorii celui mai trist eveniment televizat. Trăim într-o societate oarecum dependentă de aşa numitele "reality shows", şi fără să vrem ne aflăm, culmea ironiei, în faţa unui "reality show" de proporţii cam mari şi urâte. Şi, tot culmea, dacă ne găsim altceva de făcut sau, pur şi simplu, ne-am săturat de privit războiul, închidem televizorul şi gata! în această parte de lume, viaţa merge înainte, la fel ca ieri şi la fel ca acum o săptămână. Aproape. Unii dintre noi aşteaptă cu nerăbdare festivitatea de decernare a premiilor Oscar (viaţa merge înainte, nu?), alţii îşi împreună mâinile în rugăciune şi aşteaptă să se întâmple o minune şi să se trezească din visul urât care începe şi se termină cu un război absurd (care război nu este?) pe care îl trăim fiecare în fel diferit.

Mi se pare cel puţin lipsit de imaginaţie ca în secolul acesta să nu existe căi paşnice de rezolvare a conflictelor politice. Avem în urmă secole de istorie, pline de războaie, de scurtă durată, de mai lungă durată, războaie care au făcut fără îndoială multe victime omeneşti şi au fost relatate de istorici şi discutate la timpul lor şi mult după aceea. Şi totuşi, am ajuns la acest moment în istorie când ambiţii politice greu de înţeles, împreună cu evenimente precedente pe care le cunoaştem doar pe jumătate în cel mai bun caz, ne pun în faţa unui război pe care nu îl întelegem (cei mai mulţi dintre noi) sau îl înţelegem parţial şi ale cărui urmări ne scapă acum când suntem cuprinşi fără să vrem de febra trasmisiunilor de război. Căci urmări vor fi, fara îndoială, plătite nu numai de noi ci şi de către viitoarele generaţii.

Ca într-un joc complex pentru computer, ne sunt prezentate avioanele implicate în război, cu detalii care nu mă duc cu gândul decât la faptul că, urmărind îndeaproape tehnica de război, pierdem din vedere chiar punctele esenţiale, unul fiind că nu există un motiv suficient de bun pentru ca acest război să se desfăşoare în primul rând (puţine războaie au motive suficient de bune ca să înceapă, şi acelea ar fi în favoarea apărării unei ţări sau a unui grup de oameni ameninţaţi de o situaţie fără de ieşire şi cu osebire nedreaptă).

Nu ne rămâne decât să învăţăm lecţia tristă că, oricât de "îngrijite" şi perfect dirijate sunt lansările de bombe, războiul chiar de de scurtă durată, înseamnă sacrificii de vieţi umane şi distrugere de bunuri materiale. Nu există război care să protejeze civilii în totalitate, aşa cum nu există război care să nu lase în urmă teribile greutăţi materiale pentru ţările implicate, mai ales pentru cele care deja sunt greu încercate din punct de vedere economic. Ca de obicei, suferinţa va fi resimţită puternic de cei nevinovaţi, dar la ora aceea războiul va fi terminat şi transmisiunile in direct de la faţa locului vor fi izolate şi date uitării la scurtă vreme de la vizionare. Nu este deosebit de spectaculos să vedem oameni aflaţi în suferinţă, este însă extrem de trist şi şocant dacă încercăm să înţelegem prin ce trec acei oameni care vor fi trecuţi printr-un război care s-a vrut grijuliu faţă de civili.

In scurt timp totul se va întoarce la normal în societatea vestică, superficialele "reality shows" îşi vor relua locul în viaţa de zi cu zi şi noi, cei pe care ne-a încercat tristeţea faţă de nedreptatea şi victimele inutile ale acestui război, ne vom trezi afară din visul urât - la fel de rapid precum am intrat. Viaţa merge înainte pentru toată lumea şi, la urma urmei, poate că aceasta este o altă lecţie, la fel de importantă, pe care o avem de învăţat, nu?

Daniela Ginta