Întâmplări din ultima vreme

Întâmplări din ultima vreme

Odată cu venirea primăverii a intrat o moleşeală în trupurile Vancouverenilor, o apatie generală a lovit popolaţia, au apărut şi ploile de sezon (?!) care cică înviorează atmosfera dar mai mult umbresc cadrul şi împing pe cetăţeni la trândăvie şi beutură.

întâmplări din apropiere

Odată cu venirea primăverii a intrat o moleşeală în trupurile Vancouverenilor, o apatie generală a lovit popolaţia, au apărut şi ploile de sezon (?!) care cică înviorează atmosfera dar mai mult umbresc cadrul şi împing pe cetăţeni la trândăvie şi beutură.

Noroc cu mişcările sindicale care s-au pornit în perioada aceasta, cu gând (cică) să îngenunchieze guvernul provinicial, sa vadă el, governu' cine e clasa muncitoare...

BC Federation of Labour, cu membri de la opincă (constructauri, sudori, frezori, strungari, etc.) până la vladică (profesori, entelectuali, engeneri, etc.) gata să declanşeze rivuluţia socială(lista) s-au pus pe organizat greve, marşuri şi proteste. Ce se cere? Măriri de salarii că "a crescut costurile", indexări că e "inflaţie şi nu ne mai ajungem cu banu' ", beneficii şi fonduri de pensii sporite " că la bătrâneţe o să ajungem pe drumuri"; Guvernul "criminal" liberal loveşte în sindicate şi vrea să privatizeze ..."pe sprânceană", " la prietenii politici" tot ce a mai rămas de stat numai aşa, de-al dreacu' , ca să facă rău cetăţeanului BC-ist Joe SixPack şi lu' Cathy Sprit-Devin.

Eu, ca membru marcant în forţele provizoriu-revoluţionare am fost cooptat în comitetu' de grevă la o celulă de asta, sindicală. Am acceptat cu gândul la blocări de drumuri, bătăi la mitinguri, şi, ulterior, câştigarea de drepturi, consolidarea propriei poziţii în conducerea sindicatului care să-mi permită "sifonarea" într-un partid, de preferinţă la putere, direct într-o "structură" de vice-preşedinte. Toate bune şi frumoase, când ajung eu acolo, oamenii calmi, stăteau şi mărşăluiau în ploaie într-o ordine civilizată, scandări s-au făcut între 12:30 şi 1:00, ora anunţată pentru "manifestări într-un cadru mai zgomotos" după care fiecare şi-a reluat locul, conştiincios în pichetele de grevă. Văzând astfel de fapte, îngrozit m-am cutremurat la gândul că secolul 21 o să ne aducă noul tip de greve, de astea politicoase; mi-am spus însă ca e doar o scăpare de moment drept pentru care am procurat într-o "fiolă" material pentru anotimpul ploios, respectiv un brandy 45%, tare ca săgeata şi iute ca piatra, lăsând deschisă "portiţa de aprovizionare" spre Liqeur Store-ul din apropiere; de asemenea, nevasta fiind şcolită cu luptele sindicale, mi-a pregătit nişte vin fiert pentru "ai noştri" şi nişte ouă clocite şi cartofi putreziţi pentru "ai lor", eu am făcut rost de nişte cauciucuri tocite ca să dăm foc şi să blocăm drumurile de acces.

Pregătit cum scrie la carte (cartea fiind "Revoluţia din Octombrie", capitolul "greve, mişcări de stradă" autori Troţki şi cu Beria - ne aduc raiu' din Siberia - slova care zace la căpătiul fiecărui pat de sindicalist-grevist convins) m-am îndreptat spre locul încleştării de idei sindicale cercetând teatrul de operaţiuni din mers, ca să ştim unde amplasăm "obiectivele"; odată făcând joncţiunea cu corpul principal al diviziilor sindicaliste ne-am adunat consiliul de grevă, am scos "foloasele" pentru încălzire şi le-am expus planul de destabilizare şi luptă sindicală. La a doua sticlă de brandy am fost uns şef peste sindicat şi am fi început să incendiem cauciucurile dar oamenii ăştia "au căzut la datorie" după vinul fiert adormind pe tăpşanele din jur astfel compromiţând întreaga acţiune de diversiune şi control pusă la cale cu atâta migală. Dezamăgit de mersul evenimentelor mi-am dat a doua zi demisia din poziţia de lider sindical, oricum nimeni nu-şi mai aducea aminte că am fost ales; văzând astea am tăcut în privinţa ouălelor şi cartofilor aruncaţi de mine în geamurile "direcţiunii" lăsând să se înţeleagă că firea lor civilizată este de vină, din cauză că de obicei sunt binecrescuţi şi se abţin , de data asta fiind "încălziţi" odată au pus mâna pe "obiecte" şi au aruncat; gest foarte urât drept pentru care şi ei se căiesc, continuă cu proteste civilizate, guvernul o să facă ceva economie şi după aceea o să "mai lase" din buzunar câte un dolărel colo, cât să închidă gura la grevişti şi să-i absolve de pagubele provocate în "negocieri". Văzând asta am trecut de partea cealaltă a baricadei fiind răsplătit cu un post călduţ de magazioner în schimbul divulgării tuturor strategiilor sindicaliste. După ce rivuluţiile se vor încheia vor veni şi oamenii muncii să predea pufoaicele la magazie, atunci o sa mă mai învârt de-o şpagă la împărţirea salopetelor de vară urându-le cu drag, printre dinţi, "reaţi ai naibii de privilegiaţi, aşa, va trebuit grevă, lasă că vă aranjează ei liberalii, s-a terminat cu boieria"...si eu, cu gândul la magazie şi şpaga ce va veni, vă las şi mă pregătesc să onorez biletul prin sindicat cumpărat la mare la Puerto Vallarta acolo unde conducerea capitalistă ne-a subvenţionat concediile.

întâmplări din depărtare

Ai noştri ca brazii, fotbaliştii naţionalei au pierdut al patrulea meci consecutiv pe teren propiu, de data aceasta fiind o înfrângere severă, 2-5 împotriva Danemarcei. Despre starea fotbalului şi prestaţiile naţionalei într-o viitoare rubrică, deocamdată despre mârlănia şi iresponsabilitatea pregătirii terenului de joc pentru acest meci. în toamnă pierdeam cu 0-1 în faţa Norvegiei pe un teren-mlaştină total neadecvat unui meci internaţional. Atunci s-au făcut promisiuni categorice că următoarele meciuri o să se joace pe terenuri "ca-n palma". însăşi primul ministru a anchetat situaţiunea şi a promis poporului în primăvară pine şi fotbal de cea mai bună calitate. Iacătă că se apropia sorocul şi s-a organizat în pripă o "licitaţie" pentru refacerea gazonului, a câştigat-o firma PSD-istă care a încasat 20000$ pentru această lucrare. Cu 15 !!! zile înainte s-au adus nişte seminţe-miracol care trebuiau să germineze şi să şi prindă rădăcini formând un covor viu în numai câteva zile. Bineînţeles că natura ne-a fost potrivnică şi de data asta, nimic nu s-a prins, ba mai mult, datorită lucrărilor de însămânţare s-a stricat şi ce mai era cât de cât gazon practicabil. în disperare de cauză s-a pus nisip şi s-a bătătorit terenul, martorii oculari comparându-l cu .."plaja de la Copacabana" unde românii şi-ar fi pus în evidenţă talentul fiind denumiţi "brazilienii Europei". Mârlănia vine din felul în care au caracterizat oficialii şi oamenii politici starea terenului şi operaţiunea de refacere. Miniştrii şi "oamenii de fotbal" din structurile administrative ale federaţiei au declarat că terenul "a fost ca-n palmă, foarte bun"; despre licitaţie, s-a ales firma cu suma cea mai mică şi natura ne-a fost potrivnică, în plus e vorba de "numai" !! 20000 de dolari, un PSD-ist serios nu se murdărea cu asemena mizilic.

Te cred şi eu mizilic când Fănel Pavalache organizează şpăgi de 1 milion de dolari cu avocaţi şi judecători, alţi judecători şi procurori sunt capii reţelelor de călăuze şi prostituţie înspre EU, "comisionele" la ora actuală trebuie să fie de cel puţin numere cu şase cifre şi astea numai în Euro sau dolari. Pentru exemplificare o întâmplare recentă, cât se poate de reală şi anormală; omul de afaceri "A", să-i spunem Anton vrea să cumpere teren pe care vrea să clădească un mini-depozit funcţional pentru vânzări de mobilă en-gros; mobilă în serie mică şi foarte apreciată în Europa având în schimb şi un preţ competitiv, a fost nevoie ca depozitul de desfacere să fie amplasat în imediata vecinătate a centrului Bucureştiului. în anul 1991-1992, Anton se deplasează la primăria Bucureştiului care vindea teren cu astfel de destinaţie şi astfel Anton şi vărul lui român din Germania cumpără terenul, alcătuiesc documentaţia pentru construcţie, obţin toate avizele şi aprobările şi cu absolut toate actele în regulă încep să construiască şi să-şi dezvolte afacerea începută.

în anul de graţie 2001 nişte ..cetăţeni "G" din partidul rozelor se interesează de loc fiindcă intră în calculele lor de biznis dar se lovesc de un refuz politicos din partea lui Anton. Atunci, Gloată G, hotărâtă să-i toarne undeva beton lu' Anton uzează de strategema "Hărţuirea", adică dintr-o dată statul dă în judecată pe Anton cum că de fapt pământul nu era de vânzare (deşi a fost vândut în regulă de catre stat lui Anton care are acte în regulă de la stat), pamântul îi aparţinea de fapt unui răzeş de pe vremea lui Vlad Ţepeş drept pentru care Anton să dea pământul înapoi. Gloată G urmărea deposedarea şi revenirea terenului la stat urmând ca ulterior să fie "concesionată" în locaţie de gestiune pe 99 de ani (sau până la Sfintu' Aşteaptă) tocmai, întâmplător gloatei G.

Anton îşi angajează avocaţi în Germania şi în România, să le spunem "F"(de la fraieri) statul are şi el o turmă de avocaţi, turma "T". Cauza clară, de fapt lipsa oricărui cauze judiciare, statul ar trebui să despăgubească eventualii moştenitori ai propietarilor terenului vândut de stat, teren viran la data vânzării. Stupefacţie, statul câştigă fără documente, dovezi sau probe în sprijinul cazului, Anton şocat anunţând recurs şi gândindu-se desigur la o cădere de moment. înmărmurire, şi la recurs tot statul a câştigat spre stupefacţia generală. Rămânea ultima şansă ..locală,adica recurs la curtea supremă de justiţie. în acest moment intră pe filieră un membru al turmei T care contactează un "F" şi îi propune un "comision" de 5000 de dolari pentru judecătorul "J" de la curtea supremă de justiţie (?!) pentru închidera cauzei. Nedumerit, Anton nu înţelege dar e convins de "F" să termine mai repede acţiunea şi în acest sens scoate din buzunar 5000 de $, 1000 pentru F, 1000 pentru T şi 3000 pentru J. Se apropie şi ziua când se dă sentinţa la curtea supremă de justiţie; stupoare, iar câştigă statul, judecătorul impunând şi daune de judecată usturătoare tot lui Anton. De-a dreptul sufocat de mânie Anton întreabă ce s-a întâmplat; F îi transmite lui T care îl intreabă pe judecătorul J; acesta spune că s-a rezolvat. T îi răspunde că de fapt cazul cu pricina nu a fost pronunţat "cum trebuie" iar J, la o mai atentă privire constată că a încurcat dosarele scoţându-l basma curată pe altul într-o afacere de delapidare, că omul e şi el om şi judecătorul a încurcat numerele dosarelor.

"Galant", F propune să-i restiutie propiului client "spezele"de 1000 de dolari, partea lui din înţelegere datorită faptului că Anton a rămas şi cu cazul neelucidat, şi cu banii luaţi. J şi T se scuză dar păstrează "cadoul", în definitiv Anton are bani şi o să se înţeleagă el mai încolo cu Gloată G daca vrea să-şi păstreze depozitul.

întradevăr, după cum văd ţărişoara noastră mamă a ajuns departe, sumele de mii de dolari constituie un mizilic şi oamenii noştri învârt numai sume babane că doar de aia am vrut noi capitalism şi economie (justiţie) ca la piaţă.

Eu mă opresc aici înainte să vă zic şi întâmplarea aia din Deltă cu Vasile care avea o barcă şi o plăcea pe Maria care era cumnata lui Gheorghe, dar asta într-un număr viitor, acum mă grăbesc la magazie până nu se termină grevele astea şi să întorc muncitorii, până atunci mai casez şi eu nişte şublere de import ca să le vând pe piaţa liberă ce o să se formeze la Bagdad, o să fie cerere mare, o să fie nevoie de ele ca să-şi măsoare noua administraţie militară Americană post-Saddam minţile cu ele.

Vă sălut din goana tancului,
Al dumneavoastră, Gaspar Rogoz
Membru al asociaţiei muncitoreşti-revolţionare, fedainii din BC
fără sapă şi mistrii"