Quo Vadis? - Rubrica de analiza sociala (II)

Quo Vadis? - Rubrica de analiza sociala (II)

O seară de neuitat în Victoria

În anul 1843, 14 Martie, unul dintre ofiţerii companiei Hudson Bay, James Douglas, acompaniat de misionarul catolic Părintele J.B.Z. Bolduc, au pus bazele a ce se numeşte astăzi oraşul Victoria, pe Insula Vancouver. Victoria este cel mai vechi oraş al părţii de west al Canadei, iar numele i-a fost dat în cinstea reginei Angliei la acea vreme, regina Victoria (dacă vreţi date mai amănunţite despre istoria Victoriei puteţi să mergeţi la site-ul: https://www.city.victoria.bc.ca/business/about_his.shtml). Acest oraş a devenit dintr-un simplu post de schimb al blănurilor între englezii firmei Hudson Bay şi indieni, unul din cele mai vizate oraşe ca loc turistic, şi nu numai: oraşul Victoria, din 21 Iulie, 1871, îşi păstrează titulatura de capitală a provinciei British Columbia. Dintr-un simplu fort cu câţiva oameni angajaţi în schimbul de blănuri, în jur de 400, acest frumos oraş Canadian numără astăzi în jur de 320,000 de locuitori, dintre care câteva sute sunt români.

Iată că după 159 de ani, tot în luna Martie, 2002, a fost recunoscută de guvernul Canadian înfiinţarea primei Societăţi Româneşti în Victoria. Începând cam acum un an, Camelia Feraru simţind lipsa unor activităţi culturale cu caracteristic românesc în Victoria, depănându-şi gândurile prietenei ei, Ligia Raicu, a ajuns la idea că n-ar fi rău să strângă un grup de români inimoşi şi să încerce înfiinţarea primei societăţi româneşti non-profit. Astfel, împreună cu Ligia Raicu, George Feraru, Constantin Moţet, Gheorghe Surdu, Mimi Surdu, Camelia s-a zbătut să creeze Constituţia şi By-Law-ul noii societăţi. După câteva săptămâni de discuţii şi analize, hârtiile au fost înaintate la Guvernul Canadian, care a aprobat înfiinţarea societăţii CANADIAN ROMANIAN RAPSODY, în Martie 2002.

Un eveniment cultural-artistic se cerea necesar ca deschidere oficială a activităţii acestei noi societăţi, şi... de-aici avea să înceapă istoria emoţiilor de organizare, greu de uitat de fondatori. Camelia Feraru şi ceilalţi 5 membri fondatori ai societăţii, au simţit pe pielea lor cât de uniţi, sau ne-uniţi sunt românii din Victoria... dar aşa cum avea să declare dupa terminarea evenimentului C.F. ...este normal ca noi românii să fim neâncrezători atât timp cât este pentru prima dată când comunitatea noastră înfiinţează un centru cultural românesc aici, în Victoria. Şi astfel cu ajutorul unor sponsori locali - Anton Maravei, Ucranian Church, Hungarian Community, Catholic News, cei 6 fondatori au pus bazele evenimentului ce avea să aibă loc la Leonardo Da Vinci Hall, pe data de 25 Octombrie, 2002, cu numele de Gala Night Concert.

Programul Galei Night Concert s-a deschis cu intonarea celor două imnuri Canadian şi Român, după care cuvântul de deschidere l-a avut doamna Maria Tomescu, care cu o voce plină de emoţia momentului, în cuvinte alese şi clare, a prezentat valoarea evenimentului din acea seară, în faţa celor aproximativ 250 de participanţi, din care făceau parte şi membri comunităţilor: Greacă, Ucraineană, Maghiară şi Sârbească. Parada costumelor internaţionale a creeat coloristica de deschidere a celei ce-avea să fie o seara minunată în Victoria, pentru cei ce au participat.

Cercel Ensamble, ca factor principal al acestui event, i-a purtat pe cei prezenţi pe ritmurile muzicii îmbiind pîna şi pe cei de vârstă fragedă să danseze plini de plăcere şi încântare. Nu mică a fost surpriza când Rebecca Shoichet, vocalista ansamblului, după câteva piese de ethno-jazz, a prezentat un salut celor din sală, urmat de piesa Bună seara dragii mei, cântată în limba română, încântând inimile românilor auzind acestă cunoscută melodie. Ambianţa acestui eveniment a fost plină de prietenie între toţi cei prezenţi, mai ales când dându-şi mâinile au "încins" câteva hore pline de viaţă, la care vioara lui Lache Cercel (ca şi fluierul fermecat din poveste) îi îmbiau pe dansatori să nu se oprească din farmecul dansului balca-nic. Organizatorii "nu-şi mai vedeau capul", coplesiţi fiind de neaşteptatul număr de participanţi, făcând eforturi considerabile să asigure condiţiile prielnice desfă-şurării perfecte a acestei seri de neuitat.

Impresiile celor care au participat la această seară a românilor din Victoria, au început să inunde inimile celor din sală când reprezentanţii celorlalte comunităţi participante au urat un "Bun venit!" călduros noii comunităţi române, "îmbrăţişând" în cuvinte calde atât curajul membrilor fondatori cât şi participarea susţinătoare a celor din sală.

Nouă, românilor din Vancouver, nu ne rămâne decât să le urăm un călduros "Succes!" fraţilor noştri români din Victoria şi să fim cât mai alături cu inima de ei.

horian.