să nu mă naşti, mamă!

am îmbătrânit în pântecul tău

te rog pune-mi aripi în loc de braţe

 şi-n loc de inimă pune-mi un zeu

să nu mă naşti, mamă!

luna îmi umblă greţos prin oase

îmi numără coastele

şi-mi pipăie sângele amorţit de spaimă

să nu mă naşti, mamă!

mâinile tale tremurânde

mângâie pântecul în care zac eu

cel care va fi ucis într-un asurzitor asfinţit

să nu mă naşti, mamă!

într-un fel sau altul

schimbă-mi destinul

mâinile-acestea să nu mai poarte arme

 să nu mă naşti, mamă!

ochii să nu mai vadă sânge

să nu mai simt între dinţi gustul coclit al tristeţii

când moartea vine şi-mi seceră fraţii

să nu mă naşti, mamă!

străin pe la porţile altora

nu vreau să mai fiu

să nu mă naşti, mamă!