România, ţară invitată de onoare la Salonul de Carte de la Torino, s-a remarcat, prin standul naţional şi evenimentele organizate de Institutul Cultural Român, ca o mare putere culturală, cultura română fiind într-o foarte bună poziţie în Italia, a spus Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR, la o conferință de presă.

Bilanţul participării româneşti la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, care a fost organizat în perioada 10 - 14 mai, a fost făcut astăzi, de Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR).

La conferinţă au participat şi mai mulţi scriitorii români prezenţi la evenimentele organizate de institut la Salonul de Carte de la Torino, printre aceştia numărându-se Ana Blandiana, Doina Ruşti, Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Vasile Ernu, scrie Mediafax.

Salonul Internaţional de Carte de la Torino a ajuns la cea de-a XXV-a ediţie. În mod excepţional, cu ocazia ediţiei aniversare, fundaţia organizatoare, Fondazione per il libro, la musica e la cultura, a decis ca două ţări să beneficieze de statutul de ţară invitată: România şi Spania.

Prezență constantă la târg

În ultimii patru ani au apărut în Italia 80 de traduceri din autori români, dintre care peste 30 au fost publicate cu sprijinul Institutului Cultural Român.

"Din 2009, suntem în fiecare an prezenţi la Salonul de la Torino, cu un stand naţional organizat de ICR", a spus Horia-Roman Patapievici. "Noi, cultura română, prin prezenţa ICR, suntem într-un moment de masivă afirmare. Lucrul a fost văzut în aspectul standului României de la Torino. Prin comparaţie cu standul spaniol sau prin comparaţie cu standurile altor ţări, am avut un stand de mare putere culturală, neconvenţional, care a avut o formă specială şi a mobilizat o logistică de vânzare a cărţii excepţională", a explicat Patapievici, citat de Mediafax.

Preşedintele ICR a mai spus că, în momentul de faţă, "cultura română este într-o foarte bună poziţie în Italia", iar presa italiană a relatat despre prezenţa României la târg "pe larg" şi "cu enormă simpatie".

El a mai spus că este remarcabil capitalul de simpatie cu care presa italiană a relatat despre prezenţa românească la Salonul de la Torino, având în vedere că Italia este o ţară în care România "a dat-o de multe ori în bară" prin comunitatea românească de acolo.

Totuşi, Patapievici a atras atenţia că acest capital de simpatie a fost întreţinut în ultimii ani prin cărţile, prin prezenţa românească şi prin acţiunile angajaţilor ICR în străinătate, care sunt "ambasadorii culturali ai României".

23 de scriitori români, invitați

Astfel, la această ediţie, standul României - considerat de Rolando Picchioni, preşedintele fundaţiei organizatoare a manifestării, "unul dintre cele mai reuşite din istoria de 25 de ani a salonului" - a avut, conform estimării organizatorilor, 9.000 de vizitatori.

Cu 120 de invitaţi (autori, jurnalişti culturali, editori, critici literari, profesori din România şi din Italia), dintre care 23 de scriitori români, şi peste 40 de evenimente în cadrul salonului şi în Torino (însumând o audienţă de 5.500 de persoane), participarea organizată de Institutul Cultural Român a reprezentat, conform oficialilor evenimentului, un "record absolut pentru Italia".

Potrivit lui Patapievici (foto), impactul prezenţei României la salon a fost semnificativ şi pentru comunitatea locală românească, de 60.000 de persoane - cea mai numeroasă comunitate de origine străină din Torino şi, totodată, cea mai mare comunitate românească din Italia.

Ediţia din acest an a Salonului de la Torino a înregistrat un număr total de 318.000 de vizitatori (în creştere cu 4,1% faţă de ediţia din 2011) şi aproximativ 1.200 de expozanţi: editori italieni şi străini, instituţii ale statului italian, autorităţi regionale din Italia.

Multe volume vândute

În total, s-au vândut aproape 400 de volume în limba italiană şi cam 1.700 în limba română. A contat foarte mult că au fost autori foarte importanţi la stand, oamenii erau foarte interesaţi. Foarte mulţi italieni au cumpărat carte în limba română. Erau curioşi cum sună sau cumpărau pentru prieteni sau pentru angajaţi (...) S-au cumpărat autori importanţi, clasici, din România, cei pe care îi înveţi la şcoală, Eliade, Cioran, Camil Petrescu, Ion Creangă, Steinhardt.

Potrivit lui Patapievici, târgul a fost un succes pentru România şi din punctul de vedere al încasărilor, care au avut un volum dublu faţă de prezenţele din alţi ani la acelaşi salon de carte.

Astfel, încasările de la standul de carte românesc de la Salonul de la Torino au ajuns la o cifră de aproape 18.000 de euro (6.000 de euro pentru vânzarea de carte italiană şi 12.000 de euro pentru vânzarea de carte românească).

Dacă presa italiană a reflectat pe larg prezenţele româneşti la Salonul de la Torino - printre cotidienele care au dedicat articole ample autorilor din România numărându-se La Stampa, Corriere della sera, La Repubblica -, nu la fel s-a întâmplat şi în presa românească, a spus Horia-Roman Patapievici, dar şi scriitorii prezenţi luni la conferinţa de presă.

"În La Stampa, standul României a fost asimilat unei fortăreţe albe. A fost, într-adevăr, o fortăreaţă a culturii, în care în permanenţă s-au desfăşurat evenimente", a spus Patapievici.

Cărtărescu: „O altă față a României"

Totodată, scriitorul Mircea Cărtărescu a spus că Salonul de la Torino a fost "un succes real" pentru România. El a remarcat faptul că evenimentul a arătat "şi o altă faţă a României", scriitorul apreciind atât evenimentele de la standul românesc, de la care nu a lipsit niciun scriitor român important, manifestările adiacente, reflectarea în presa italiană a prezenţei româneşti, dar şi "formidabila organizare şi viziunea de ansamblu coerentă".

Scriitoarea Ana Blandiana a remarcat evoluţia pe care a avut-o prezenţa României la un târg de carte, comparativ cu ce se întâmpla cu câţiva ani înainte, când standul românesc la astfel de evenimente era organizat de Ministerul Culturii.

"Este un termen de comparaţie autentic (...) Senzaţia că totul a fost realizat la Salonul de la Torino la cote maxime ne-a dat, ceea ce mi se întâmplă destul de rar, sentimentul de mândrie", a mai spus Ana Blandiana.

La rândul său, Vasile Ernu a spus că ICR este un exemplu că "statul funcţionează". "Pentru o instituţie de stat, totul funcţionează totul impecabil", a spus Ernu. O poziţie similară a avut-o şi Gabriela Adameşteanu, potrivit căreia "ceea ce a făcut ICR în aceşti cinci ani nu s-a făcut niciodată".

sursa: adevarul.ro