Cu ghiocul

Cu ghiocul

Quote:

"La ora actuală, eu nu pot să-i spun ţiganului să se ia după români,
pentru că nu este un bun exemplu. Suntem un popor de rahat.
În timp ce rromul fură un portofel de foame, românul sparge banci."
Mădălin Voicu (deputat PSD)

Stătea în penumbra palidă a unui pomişor din parc si îl urmărea lacom pe bărbatul masiv care traversa spre cladirea unde era agenţia aia care trimite oameni la lucru afară. Îl urmarea înca de când coborâse din maşina străina (nu ştia ce marcă este dar nici nu murea de curiozitate ; ştia doar că are bani şi asta era destul). După o vreme, bărbatul iese din cladire şi traversează iar parcul spre parcare, cu pas grăbit si aer preocupat. "Acum e momentu"!" şi ţiganca sare în calea omului scuturând ghiocul si fustele colorate:
- Mânca-ţ"aş portofelu" tau dă barosan, hai să îti gâcesc dă trecut si dă viitor ... dar nu mai apucă sa îşi continue litania că omul îşi ia o figură cât mai fioroasă şi şuieră:
- Hai, valea de"aici cioropină...

Dar se vede că femeia e obişnuită şi continuă cu încăpăţânare, pregătită să îl prindă în plasă:
- Uite, mânca-ţ"as, un leu nu-mi dai şi eu îti zâc ce aud în ghioc... uite dă trecut zâce că ai fost plecat pân alte ţari vreme lungă şi nu ţ"a fost uşor şi ţ"ai lăsat gagica acasă (că doar o văzuse asteptând în maşină)...
"Ia uite măi, ce m-a ghicit!!"Bărbatul are un moment de ezitare şi legendele ce istorisesc că originea ţiganilor nu ar fi în îndepărtatul dar atât de realul Punjab ci în mitica si misterioasa Shambala (de unde au fost alungaţi pentru vini de ei ştiute aducând de acolo secrete esoterice), încep sa îi zumzăie în cap si îi înmoaie intransigenţa. Ţiganca, şcolită la secţia de psihologie şi psihanaliză a şatrei, prinde momentul şi plusează:
- Şî pot să"ţ spui ce a făcut gagica ta acasă... dar renunţă brusc căci femeia iese din maşina când işi vede soţul asaltat de personajul cu fuste creţe....cuminte a fost, să-ţi trăiască, şi te iubeşte .. dar să-ţ mai zâc dă nunta ta că ai avut mari piedici... "are dreptate, gândeşte bărbatul, că m-am certat cu Flori chiar înainte de cununie" şi intră în maşină, lasând portiera deschisă să mai audă ce zice ţiganca.

Cine ştie, astea chiar au ceva cu magia şi vrăjile! Nu degeaba le tot arată la teveu pe la tocşouri si reclame: Mama Omida, Mama India si tot felul de balaoacheşe ce fac şi desfac....
- Hai măi Nelu" să plecăm, se roagă nevasta cu voce nervoasă şi uşor jenată de situaţie. Se uită lumea la noi...
- Las" să se uite! Că doar stau în masină şi nu îi dau nici un ban, ce poa" să-mi facă?!... N-o vezi că e slaba ca o capră şi eu am două sute de kile, nu mă sperie pe mine nici lumea nici cioropina.. spune bărbatul care a prins şi glas şi încredere în ţigancă.

Şi cum simte ţiganca slăbiciunea omului începe, cu miere in glas:
- Ia uite, ghiocu" zâce că pot să îti dăsfac viitoru" da ie vrajă grea asta... uite, pune acilea în palma mea, şi întinde o palmă rozalie, nemuncită şi cu degete pline de inele, pune mânca-ţ"aş ochii tăi frumoşi o hârtie dă 50 dă mii împăturită în şase şi ca să nu crezi că te fur, să-mi sară ochii dacă te minţăsc, ţâne tu barosane deştu" pă iei, da" apăsat ca să nu zâci că fac ceva necurat...

Bărbatul scoate cu fereală o hârtie şi o împătureşte după care o pune pe palma ţigăncii şi infige un deget grăsuţ şi transpirat, cu ochii ţintă la bani, să nu îl fraierească cumva.

Nevastă"sa începe iar să protesteze uşor isterică:
- Nelu" te fura Nelu"...
- Taci tu! Ia-o ca pe o distracţie, nu vezi că ţin mâna pe bani! Cum să mă fure?!...
- Cum să fur sări-mi"ar ochii dân cap, pluseaza si tiganca plina de indignare ca e banuita de asa necurăţenii, nu vezi că am şî salbă dă aur şi inele mai multe ca tine, că nu păntru bani o fac, da" vreau să va gâcesc că vă văd cumsecade... Să vă zâc dă viitor, şi îsi aruncă ochii pe bancheta din spate a maşinii unde cu o privire experimentată zăreşte o caciuliţa roşie şi o păpuşă aruncată pe jos, între scaune. Vă zâc dă copilaşu" vostru, fetîţuca voastră că ce"o asteaptă în viaţa asta!!.....

Se înmoaie şi femeia aşa că nu mai spune nimic dar rămâne cu ochii aţintiţi pe banii fixaţi vârtos cu degetul pe palma întinsă.
- Da ca să"ţ zâc mânca-ţ"aş mai trebă o sută dă mii împăturită ... da" să n-ai grijă că o pui păste ăştia 50 şî ţâi dăştu" pă iei

Şi omul mai scoate o sută, o dă nevestei, care o împătureşte cu suspiciune după care o strecoară sub deget, peste cealaltă.
- Haoleo! Ai blăstem mare pă copil, asa zâce ghiocu" nu io.... da eşti norocos barosane că ştiu să te dăsfac dă el.... mai bagă o sută acilea...
"Alţi bani? Da" e copilul! Nu pot risca viitorul copilului că se ştie ce putere au ţiganii la blesteme!". Trece peste orice reţinere şi iar ritualul cu împaturitul în şase. Deja se face teanc de bancnote împăturite, sub degetul încordat de emoţie...

Şi începe ţiganca să îi toarne verzi şi uscate, baliverne, aşa cum fac ţigăncile să te-ameţească şi când monologul devine monoton se petrece ceva atât de neaşteptat....

Îsi vâră ghiocul într-un buzunar ascuns printre fustele creţe şi mâna eliberată acum, zvâcneşte între picioarele bărbatului, strângând puternic.Săraca nevastă priveşte şi ea neputincioasă cum degetele negricioase frământă frenetic şi nu are putere nici să mai respire. Iar el, biată victimă, de uimire şi durere uită de banii împăturiţi, de degetul ţintuitor şi cu un gest reflex apucă mâna neagră şi se eliberează. După un moment de confuzie şi stupoare, amândoi îşi amintesc de bani dar când ridica ochii nu mai văd decât palmele roz ale ţigancii, ridicate în semn de victorie:
- S-a dus blestemele, pe pustii s-a dus ... v-am dezlăgat dă vraji.. s-a dus cu bani cu tot!

Şi o revelaţie trece ca un fulger prin mintea înceţoşată şi amorţită a omului: "asta a fost o josnică diversiune ca să-mi ia banii":
- M-ai dezlegat pe dracu"! urlă furios, te omor dacă nu scoţi banii!M-ai furat!!! Chem poliţia! şi dă să iasă, ameninţător, din masină.

Lumea razleţită prin parc începe să se adune şi spectacolul gratuit culminează cu o privelişte inedita. Ţiganca începe să înjure şi cele mai spurcate vorbe îi ies din gura atât de măiastră la vorbe dulci cu ceva vreme înainte:
- Fire"ai al dracu" de gagiu fraier, vrei bani, mânca-mi"ai coropişniţa, ia bani d"acilea....şi apucă de poale fustele colorate, le ridică în cap lasând să se vadă coapsele negre şi restul... aşa cum a adus-o mă"sa pe lume!

Realizând ridicolul situaţiei intra amandoi furioşi şi ruşinaţi în maşină lasând-o pe pirandă în plata Domnului!

După ce conduce o vreme în tăcere, bărbatul mai face un ultim comentariu, cu o voce mică si amărâtă:
- Ai vazut tu, ce frezată şi aranjată o avea?! de parca asta e tot ce îi mai rămăsese pe retină....
- Cum să n-o aibă aranjată, punctează femeia cinic şi plină de năduf, acu" şi-o face şi blondă că doar produce bani cu ea, de la dobitoci ca tine!

Fixează parcarea cu infinită răbdare şi apariţia unei maşini străine îi dă speranţe. "Neh! Ie merţanu" lu" bulibaşa" îl recunoaşte rapid (de fapt e singura marcă pe care o ştie), şi se întoarce pe călcâiele goale stârnind un norişor de praf pe care îl risipeşte cu fustele înfoiate. Vede pe alee o femeie împingând un carucior. "Ghiocu" nu ţine la naşparlia asta" îsi zice, şi îsi aburcă burta în faţă începând să se jeluiască cu o voce pierită şi, nici ea nu ştie de ce, cu un puternic accent ardelenesc :
- No dă" şî mie o bucată dă pită ca"s borţoasă şî lepăd dă foame. Să-ţ trăiască copilaşu" şî să te bucuri dă el....

Femeia ezită o secundă şi miloasă, scoate doi biscuiţi din pachetul pe care copilul îl strangea în mânuţă, îi pune cu fereală în palma întinsă, după care se îndepartează meditând "Ce dacă-i ţigancă ?! Are şi ea un suflet!..."

de Angela Tapu