Toamna
cu buze zemoase si privirea dulce
adulmecă amurgul-roib zburător
pe deasupra dealurilor ;
copitele lui infiorează unda necruţătoare a timpului
cu
pulberi de sticlă astrală.
Râul linistit isi mână hergheliile de ape limpezi, in timp ce
clapele cristaline ale unui pian ingâna j"eux d" eaux .
Rânduri, rânduri ingenunchează in fata ei
dornici
să-i mângâie si să-i sărute pe frunte.

-Iubito, lasă brâul auriu al toamnei să ne cuprindă
ca-ntr-un nimb strălucitor !
Cântecul sacadat al tobelor, vor descătusa limbile de foc.
Frenetic vor dansa bolero, luându-ne ne mâini.
Nu, nu vom vorbi in limbi ; nu vom tâlcui parabole sfinte,
doar
buzele iţi vor fi zemoase si faţa dulce.