Clasa de sociologie

Clasa de sociologie

Raza de soare care pătrunde prin storul coborât îl supără şi deşi ţine ochii închişi o simte pe pleoapă, încălzindu-i uşor pielea; o lumină palidă alungă întunericul plăcut din somnul uşor de dimineaţă şi ştie că trebuie să se scoale! "Hmm, trebuie să mă grăbesc!" şi sare din pat cu o mişcare suplă, atletică. Ieri l-a chemat Preşedintele Consiliului şi l-a anunţat că face parte dintr-o echipă mixtă de cercetători din toate domeniile care trebuie să studieze un caz cu totul ieşit din comun. într-adevar, ciudat cazul!

Raza de soare care pătrunde prin storul coborât îl supără şi deşi ţine ochii închişi o simte pe pleoapă, încălzindu-i uşor pielea; o lumină palidă alungă întunericul plăcut din somnul uşor de dimineaţă şi ştie că trebuie să se scoale! "Hmm, trebuie să mă grăbesc!" şi sare din pat cu o mişcare suplă, atletică. Ieri l-a chemat Preşedintele Consiliului şi l-a anunţat că face parte dintr-o echipă mixtă de cercetători din toate domeniile care trebuie să studieze un caz cu totul ieşit din comun. într-adevar, ciudat cazul!

Un om simplu, fără studii sau măcar aspiraţii ştiintifice, pretindea că are dintr-o dată cunoştinţe vaste de chirurgie. Oameni bolnavi veneau la el din toate părţile lumii şi îi opera fără anestezie, cu un simplu cuţit de bucătărie pe care nici măcar nu îl steriliza. Cazul e cu atât mai extraordinar cu cât toţi pacienţii s-au vindecat perfect )chiar şi cele mai grave cazuri) şi acum scopul lor declarat este să găsească o explicaţie ştiinţifică acestui mister!

"Mister, ce vorbesc eu aici?! Nu există mistere căci totul are o explicaţie pur ştiinţifică!" murmură uşor iritat şi iese pe uşă zornăind cheile de parcă astfel ar putea alunga gândul ciudat pe care îl respinge cu îndârjire. "Nu există mistere, nu există miracole!"

A coborât din avion şi se uită după Terega, unul din cei mai mari psihoinvestigatori şi coordonator al echipei de cercetători. El era fizician, dar pe Terega l-a cunoscut într-o serie de conferinţe interdisciplinare, şi se împrietenisera repede.

- Hei, Lunda, ce faci?! Bine ai venit! Cum a fost zborul? şi zâmbeşte larg, scuturându-i mâna cu putere. Trebuie să ne grăbim pentru că ceilalţi au venit deja şi trebuie să recunosc că nu am răbdare să văd şi eu "miracolul", cum îi spun localnicii. Se apleacă la urechea lui şi şopteşte. îţi dai seama că şi guvernele noastre sunt îngrijorate pentru că nu putem permite să se submineze autoritatea ştiinţei, cea care a contribuit decisiv la evoluţia rasei noastre!

Se urcă în maşină şi intră pe autostrada aglomerată, îndreptându-se spre jungla umedă şi sufocantă din centrul continentului!

***

Camera specială pe care o transformaseră în laborator în numai două zile era plină de aparate de tot felul care bâzâie, zumzăie, clipesc din beculeţele minuscule şi în mijlocul camerei, pe un scaun, stătea "Vindecătorul". Aşa îl numesc oamenii din sat şi din întreaga regiune iar respectul cu care vorbesc se transformă adeseori în veneraţie. Terega îi pune întrebari "vindecătorului", premergatoare operaţiei-experiment la care vor asista pentru prima oară oameni de ştiinţă avizaţi.

- Cum vindeci?! Povesteşte-ne dacă se poate cum a început totul.

Vindecătorul se uită la ei cu ochi scăpărători şi zâmbeşte misterios:

- Totul a început într-o zi când am ieşit la pescuit. întindeam năvodul în râu şi razele soarelui sclipeau pe suprafaţa apei născocind forme ciudate care dintr-o dată s-au contopit şi o fiinţă de lumină a apărut în faţa mea. S-a apropiat de mine şi lumina m-a învaluit iar o durere cumplită m-a săgetat drept în mijlocul frunţii după care ştiu că am devenit doi... eu şi spiritul.

Toti s-au oprit din lucru şi au lăsat pentru o clipă aparatura privindu-l ciudat pe vindecător. "Spirit!" şi Lunda se sprijină cu mâna de masă strigând fără să-şi dea seama:

- Cum adică "spirit"?!

- Este spiritul, sufletul unui chirurg care a murit tânăr, acum treizeci de ani şi nu işi terminase misiunea sa ştiinţificăă cel puţin aşa mi-a spus el! Aşa că s-a întors prin mine să işi facă datoria pe care o are faţă de semenii lui...

Incredibil! Asta este de neconceput! dar experimentul trebuie continuat în disciplina şi rigoarea ştiinţei, adevărul fiind ţinta supremă, scopul final al căutărilor ştiinţifice.

Aduc pacientul care trebuia operat, un om din satul vecin ce avea o tumoare la unul din ochi şi cu care nu mai vedea de cateva luni; ceea ce se petrece este halucinant şi aproape de nedescris. Vindecătorul )ca şi pacientul său) este legat prin fire de aparatele care înregistreaza temperatura, pulsul, tensiunea, mişcările muşchilor şi undele creierului. Lunda supraveghează aparatul care citeşte câmpul magnetic şi particulele care ar putea eventual fi emise în timpul experimentului iar banda de hârtie cu înregistrarile începe să curgă în timp ce el, cu coada ochiului încearca să surprindă şmecheria, trucul prin care acest ins a devenit atât de faimos dar şi periculos în acelaşi timp pentru întreaga lor lume! Pentru Etica Ştiinţifică !

Omul scoate cuţitul de la brâu şi îl şterge de mânecă, după care introduce vârful între pleoapă şi ochi iar acesta iese din orbită sprijinindu-se pe obraz. Cuţitul începe să râcâie cu un zgomot sec şi sinistru orbita fără ca o picătură de sânge să se zărească. Pacientul nici nu clipeşte, eliberat de orice frică sau durere iar psihologul îl întreaba dacă simte ceva.
-
Doar o căldură plăcută care mă învaluie şi în rest... nu simt nimic!
între timp, vindecătorul, cu o mişcare sigură îi împinge la loc ochiul în orbită şi îi trage pleoapa în jos cu o mângâiere delicată.

- Gata! Deschide ochiul acum! Ei?! Cum e?
- Extraordinar! Văd mai bine decât cu cel sănătos! Se aruncă în genunchi la picioarele vindecătorului şi i le cuprinde cu mâinile plângând. Oh, Mărite Spirit! îti mulţumesc din toată inima!

"Mărite Spirit! Ce mai e şi asta!?" exclamă în gând Lunda şi îi prinde privirea lui Terega, plină de spaimă şi fixată undeva în aer, imprecis! Are o senzaţie ca de leşin, iar feţele tuturor oamenilor de stiinţă aveau aceeaşi expresie, frica de necunoscut, frica de inexplicabil! Prima reacţie a tuturor a fost unanimă: "Nu e adevărat ce vedem!" şi după confuzia ce îi făcuse să uite de ce se aflau acolo, toţi s-au repezit către datele tipărite în timpul experimentului sperând ca interpretările să releve adevărul, singurul scop al ştiintei.

***

în sala de conferinţe rumoarea acoperă bâzâitul intermitent al ecranului uriaş din spatele pupitrului aşezat pe o estradă unde înaltul Consiliu Ştiinţific al Planetei, autoritatea supremă, se adunase în şedinţă extraordinară.

Liniştea se lasă brusc, o linişte profundă ce încremeneste fiecare mişcare şi toţi îl privesc pe Terega ce se aşează în spatele pupitrului şi mişcă nervos microfonul, încercând să-l potrivească; iritarea lui creşte pentru că, ştie acum, ceea ce va spune va schimba lumea lor din temelii.

- Stimaţi confraţi! Ştiţi de experimentul care a avut loc în junglă din buletinele noastre informative şi puteţi urmări desfăşurarea lui pe ecranul din spatele meu! Datele finale ale acestui experiment nu au fost înca publicate pentru că ... şi aici ezită o secundă iar picături de sudoare încep să îi lucească pe frunte ...pentru că sunt incredibile, sfidând orice teorie ştiinţifică. V-aţi întrebat poate de ce vocabularul nostru conţine cuvinte ca: spirit, miracol şi le mai folosim incă deşi sunt golite de conţinut. Aceste cuvinte, conform studiilor lingviştilor noştri, vin dintr-o perioadă tulbure şi întunecata a istoriei noastre în care ştiinţa nu era înca generatoarea tuturor răspunsurilor la întrebarile noastre, când Etica Ştiinţifică nu era cartea supremă, si iata, acum, când totul este certitudine, cand lumea are o coerenţă, o logică, un sens, a apărut inexplicabilul: SPIRITUL!

Un murmur se ridică din sală şi toţi încep să se agite iar Lunda se ridică brusc de pe scaunul aşezat pe estradă şi cu faţa transfigurată de emoţie se întoarce spre Terega, urlând ca scos din minţi:

- Nu e adevărat! Dacă există spirite, dacă există o altă lume transcendentă coexistând cu a noastră, noi nu putem exista! Una din aceste două lumi este o aberaţie!!, şi disperarea ce răzbate din glasul lui se stinge în timp ce şopteşte iară o aberaţie ştiinţifică!
Terega îsi întoarce privirea de la Lunda care se scurge pierit în scaun, fixând un punct imprecis în spaţiu, ca un om cu minţile pierdute, şi îsi reia discursul:

- Suntem toţi oameni de ştiinţă şi ceea ce hotărâm azi va deveni piatră de hotar marcând dezvoltarea ulterioară a societăţii noastre. Deci, unanim, Consiliul Suprem anulează pentru prima dată o concluzie bazată pe date concrete, ştiinţifice, considerand-o imposibilitate : spiritul nu există!

Se ridică toţi şi aplaudă fericiţi, uşuraţi chiar dacă felul în care au eliminat problema nu concordă cu Etica Ştiinţifică, această carte de căpătâi a fiecărui cetăţean responsabil al lumii... dar în fond o pot modifica în functie de cerinţele vremurilor !

Aplauzele înceteaza şi în liniştea ce se lasă, o trepidaţie intensă face ca pereţii sălii să vibreze aproape vizibil şi un zgomot asurzitor umple spaţiul întreg acoperind strigătele de panică; o apariţie mai incredibilă chiar decât subiectul şedinţei, îi face pe toţi să amuţească: aşezat pe un soi de nor, un bărbat cu o barbă lungă, albă şi o faţă senină îi priveşte amuzat şi cu o voce calmă, grava dar placută în acelaşi timp îi linişteşte:

- Scuzaţi apariţia mea neconvenţională. Ştiu, am o înfăţişare stupidă, un soi de clişeu, dar din multele mele apariţii asta pare să fie cea mai familiară şi acceptabilăă uite, pot fi şi aşa, şi un murmur unanim de uimire trece printre toţi cei prezenţi. Pe nor stătea acum o tânără femeie îmbracata într-un veşmânt roşu, iar frumuseţea ei este ireală. De fapt, înfăţişarea mea este irelevantă, pentru că voi oricum nu puteţi percepe cu simţurile voastre limitate, adevărata mea prezenţă. Poate vă întrebati )şi ştiu că vă întrebati ca oameni de ştiinţă) ce caut eu aici, cine sunt eu? Şi tot ca oameni de ştiinţă sigur veţi întelege ceea ce vă voi spune: vin dintr-un loc complet diferit de ceea ce numiţi voi lume, meniţi să construim lumi perfecte - aspiratia noastra tinde catre crearea unei lumi perfecte! Dar pentru asta trebuie să experimentăm şi să învatam cum să facem asta, din reuşitele sau eşecurile acestor experimente. De fapt, voi sunteţi proiectul meu pentru clasa de sociologie şi tema aleasă mi se pare extrem de interesantă: "Dogmatismul ştiinţific"... v-aţi comportat perfect, în acord cu previziunile mele şi pentru asta am considerat că meritaţi prezenţa mea în mijlocul vostru. începe să râdă şi râsul sună ciudat în sala plină de chipuri împietrite, toţi aşteptând parcă să se trezească dintr-un coşmar.

- Ştiţi de ce râd... am un coleg care face un proiect cu o temă similară, dar a folosit un liber arbitru neautorizat de decanul nostru. Acum e disperat, pentru că în puţină vreme vom avea judecata finală iar în proiectul lui, pe lângă dogmatismul ştiinţific a apărut unul religios, dar asta nu e tot! Râde nestăpânit şi scuturat, zgălţâind norul, răspândind în jur fulgi de ceaţă. Ştiţi ce este cu adevărat amuzant şi chiar i-a compromis definitiv proiectul?! Au apărut filozofii!

Angela Ţapu