Biblioteca Borges

Biblioteca Borges

Jorge Luis Borges nu a depasit niciodata structura naratiunii scurte. Bulversind, asa cum ii vine bine unui scriitor genial, "ordinea" genurilor literare, chiar pe un spatiu restrins, argentinianul se joaca mereu cu eseul, povestea si poezia, construind fragile si baroce castele de nisip. Volumul Evaristo Carriego, esential in maturizarea scriiturii sale, publicat in 1930, ii deschide lumea copilariei, caci Borges traieste intotdeauna "prin oglinda". Surprinsi, multi dintre criticii vremii nu reusesc sa inteleaga demersul sau dincolo de biografic (viata poetului Carriego). Mahalalele Buenos Airesului, cu strazi fermecate si cartiere obscure (care "populeaza" cea mai mare parte a volumului), sint, de fapt, regasirea trecutului argentinianului, construirea unei origini care poate fi si etnologica - descoperirea orasului Buenos Aires -, si autobiografica. In fapt, "deconcentrarea", turnurile labirintice si situatiile "indoielnice" constituie substanta lui Borges in demersurile sale. Celebra proza Biblioteca Babel problematizeaza fara ocolisuri: "Tu, cel ce ma citesti, esti sigur ca intelegi limbajul meu?".

Adept al ideilor celebrului filosof englez Berkley, pasionat de Walt Whitman si cunoscator desavirsit al literaturii engleze, Borges lucreaza cu concepte ce ilumineaza fara a provoca excentricitati. Citindu-l, te poti intreba daca isi doreste sa ajunga intr-un punct fix sau doar sa clarifice o neclaritate prin descoperirea alteia. Nihilismul e, in acest caz, instrumentul definitiv ce duce la cunoastere, iar calatoria propusa nu e altceva decit un tertip catre deschiderea imaginatiei. De altfel, bunul sau prieten, scriitorul argentinian Adolfo Bioy Casares, spunea ca Borges cultiva genul fantastic fara a recurge la truculenta vampirilor ori la feericul basmelor. Povestirile sale cu tilc sint "fantezii metafizice" si se realizeaza exclusiv prin intermediul simbolului.

Fictiunea ca forma de cautare

In viltoarea simbolurilor te poti pierde sau te poti regasi. Insa aceasta presupune distingerea ultima a unei cai, alegerea "parcursului" si logicizarea lui, pas cu pas. Stapin al intertextualitatii, Borges nu te va lasa niciodata sa cazi in capcane false, insa iti va ghida pasii cu luciditate si discretie, pina cind nu iti vei mai afla iesirea si(n)gura. De aceea, lectura lui Borges creeaza dependenta. Problematica propusa de argentinian e raspunsul clar al unor intrebari filosofice in carne si oase, deschiderea catre universalitatea unor teme ale conditiei umane dintotdeauna si de pretutindeni, prezentate, desigur, de cele mai multe ori, cu intensitatea si concretetea senzoriala a variantei lor latino-americane, precum in volumele Istoria universala a infamiei (1930), Istoria eternitatii (1935) si Fictiuni (1944).

Finalmente, poezia borgesiana constituie ea insasi o etapa distincta si definitorie. Asa cum o marturiseste Borges insusi, poezia ii este si ii va ramine prima si ultima iubire. Aceasta il infatiseaza pe autor in intimitatea personalitatii sale, cu o intensitate lirica unica in formularea mereu innoitelor teme, motive si simboluri: oglinzile, pasiunea pentru carti, labirintul, spada, jocul de sah, trandafirul, timpul circular, uitarea si memoria, orbirea, batrinetea si moartea. Versul ii este sinteza a intregului univers fantezist, aflat intr-o necontenita reconfigurare, in care ne implica prin recunoasterea si asumarea tuselor personale... ale sale, devenite ale fiecaruia dintre noi, ale universalitatii.

Opera completa, in romaneste

Pentru prima data, cititorii pasionati pot aseza in biblioteca editii de lux ale operei borgesiene. Editura Polirom a initiat o colectie care isi propune sa reuneasca intreaga creatie a argentinianului care a marcat literatura secolului XX. Pe linga o editie completa a poeziilor si un volum special, Carti scrise in doi, ce cuprinde scrierile sub pseudonim comun ale lui Borges si ale lui Adolfo Bioy Casares, acum poate fi gasita si editia completa a povestirilor care l-au facut celebru pe Borges in toata lumea. Realizata de un colectiv de redactori foarte bine cotati, editia Moartea si busola. Proza completa, aparuta in 2006, reprezinta o selectie masiva din operele lui Jorge Luis Borges, in traducerea Irinei Dogaru, Cristian Haulica si a lui Andrei Ionescu. Notele si comentariile care insotesc editia ii apartin lui Andrei Ionescu.
Bogdan-Alexandru Stanescu: "O editie care sa-l merite pe Borges"

Ne aflam pentru prima data in fata unei editii care sa-l merite pe scriitorul argentinian. O editie ingrijita de renumitul profesor Andrei Ionescu, in acelasi timp, un indragostit de Borges, o echipa impecabila de traducatori, un redactor exceptional... Daca adaugam la toate acestea si o cantitate de munca stahanovista, facuta cu placere, nu vad cum s-ar fi putut sa nu iasa ceva atit de bun.

Despre conditiile grafice n-are rost sa spun nimic, fiindca se poate vedea de la o posta diferenta dintre aceasta editie si precedentele. Este pentru prima data cind o editura investeste serios in operele lui Borges, atit in fondul problemei, cit si in superficiu, in look-ul cartii. In momentul in care vom pune in fata cititorilor integrala prozei, a eseurilor, poemelor, fanteziilor si "colaborarilor" lui Borges, vom putea spune ca am facut un lucru bun. Deocamdata, e work in progress.

Si daca tot vorbeam despre o editie care sa-l merite pe Borges, ar trebui sa spunem ca, din nou, e pentru prima data cind publicul cititor primeste ce merita. N-am inteles inca de ce este Borges atit de iubit in Romania, in comparatie cu alti scriitori. De ce Borges, si nu Bioy Casares? De ce Borges, si nu Sabato, in aceeasi masura? Dar... cititi Borges, ce-i mai bun de-abia vine.



Ana-Maria Onisei
Suplimentul de cultura al editurii Polirom