Încã o sutã de ani peste Ştefan

Pe 2 iulie, românii dintre graniţele ţării au celebrat 500 de ani de la strămutarea osemintelor marelui voievod Ştefan cel Mare în locul de veci, rezervat la Mănăstirea Putna. La eveniment au participat între 10 şi 15 mii de oameni, cărora li s-au alăturat preşedintele, primul ministru, Preafericitul Teoctist, senatori şi deputaţi, precum şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova şi Ucraina. Pentru a putea asculta Liturghia oficiată şi pentru a vedea, chiar si numai cîteva clipe, delegaţia oficială, oamenii au umplut grădina mănăstirii şi versanţii din apropiere, în vreme ce cei mai curajoşi s-au căţărat în copaci. Serviciile de securitate, aproape ostentativ etalate cu trupe şi maşini, au vegheat la derularea în cele mai liniştite condiţii a sărbătorii.

Acum 100 de ani...

Deşi mormîntul marelui voievod moldovean era cunoscut şi venerat de întreaga naţiune, pînă în 1904 nici un eveniment semnificativ nu fusese organizat la Putna; doar comunitatea locală şi eventualii studenţi din zonă îşi aminteau în fiecare an, pe 2 iulie, de semnificaţia zilei. Pentru a-i da amploarea pe care o merita, Spiru Haret, ministrul de atunci al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, decide pe 25 februarie organizarea unor serbări şcolare şi populare, ca omagiu închinat lui Ştefan cel Mare. În paralel, acelaşi gen de manifestări s-au derulat la Borzeşti, Bîrlad, Vaslui, Dorohoi şi Brăila - adică în acele locuri cu rezonanţă istorică, legate de numele voievodului. Au fost publicate cărţi şi lucrări ştiinţifice despre personalitatea lui Ştefan, au fost imprimate medalii jubiliare şi au fost tipărite cărţi poştale cu ctitoriile voievodului.

Deşi momentul aniversar a fost oglindit sub diferite forme, iniţiativa organizării unei serbări la Mănăstirea Putna a aparţinut studenţilor bucovineni care studiau la Budapesta. După demersurile de rigoare înaintate, au fost aprobate fonduri şi s-a întocmit planul de organizare a sărbătoririi. O parte dintre cei care urmau să participe la serbare au fost cazaţi la Şcoala primară din Putna, la gară şi la prima intrare în incinta lăcaşului de cult au fost ridicate arcuri de triumf din trunchiuri de brad decorate cu cetină, pe care se afla pus la loc de cinste portretul domnitorului, iar pe întreg teritoriul României s-au tras clopotele şi s-au ţinut Liturghii şi parastase. Documentele vremii indică un număr de peste 20 de mii de români participanţi, în 1904, la împlinirea a 400 de ani de la strămutarea la veşnicele lăcaşuri a lui Ştefan cel Mare.

Sărbătoare naţională - varianta 2004

Cei care au participat şi în anii trecuţi la această sărbătoare de început de iulie, avînd trează în conştiinţă figura marelui domnitor, admit că la celebrarea celor 500 de ani programul a suferit „o schimbare de fast". „În fiecare an am venit aici şi am ascultat slujba şi programul artistic ce a urmat, a povestit o bătrînă din Gura Putnei; dar niciodată nu a fost atît de obositoare. De regulă, după Sfînta Liturghie, erau recitate poezii şi erau întonate cîntece legate de glorioasa domnie a lui Ştefan cel Mare. Atît... Acum, abia te mai poţi mişca de cîţi poliţişti şi jandarmi au fost aduşi în localitate".

Pentru ca măsurile de securitate să îşi facă un efect complet, accesul muritorilor către Putna a fost blocat în localitatea Bivolărie, situată la circa şapte kilometri depărtare de mănăstire. Permisul în zona controlată a fost posibil doar oficialilor şi celor care obţinuseră acreditare din partea Prefecturii Suceava. A fost organizată, pe islazul satului, o parcare "ad-hoc" pe suprafaţa căreia şi-au făcut apariţia sute de autoturisme şi autocare, şi zeci de corturi. În schimb, au fost create „linii rapide" de maxi-taxi către locul în care era derulată manifestarea. Contra sumei de zece mii de lei, foştii şoferi şi însoţitorii acestora, veniţi din aproape toate judeţele ţării, deveneau simpli pasageri. O imensă coadă de pelerini aştepta răbdătoare îmbarcarea, divizată în grupuleţe de 20-25 de persoane de agenţii de ordine. Excursia improvizată dura pînă în centrul administrativ al Putnei, apoi plimbarea era continuată „per pedes". Vizitatorii aveau acces doar pe un singur sens al şoselei, celălalt fiind păstrat liber spre a fi folosit de vehiculele SRI, Poliţiei, Jandarmeriei şi Pompierilor, în caz de necesitate.

Festivităţile au fost deschise de studenţii din Suceava, mare parte dintre ei membri ASCOR, care au venit călări şi purtînd trîmbiţe, în încercarea de a reconstitui vechile ritualuri ale comemorării. La ora 10 a început slujba, în prezenţa preşedintelui ţării, a primului ministru, a Patriarhului Teoctist, miniştrilor Bejenariu, Răzvan Theodorescu, Octav Cozmîncă, a miniştrilor secretari de stat, senatorilor şi deputaţilor, ca şi a oficialităţilor judeţene şi locale din Suceava. Prima parte a Liturghiei a durat pînă în jurul orei 12, moment în care cei prezenţi au depus coroane de flori la mormîntul lui Ştefan cel Mare, iar Adrian Năstase a oferit în dar Mănăstirii o replică a sabiei voievodului. Pe toată durata slujbei, lideri ai alianţei PNL-PD (Theodor Stolojan, Traian Băsescu, Gheorghe Flutur, Adrian Cioroianu etc.) au stat separaţi de restul oficialilor. Mai mult, Stolojan a preferat să suporte cu stoicism ploaia care s-a manifestat aproape neîntrerupt pe durata slujbei, refuzînd invitaţia prefectului Ioan Cuşnir de a intra în biserică.

La finalul ceremoniei, preşedintele Iliescu a stat circa 10 minute printre oamenii aflaţi în curtea lăcaşului, dar a evitat să dea orice fel de declaraţie. Cei care au venit de la sute de kilometri depărtare pentru a depune o floare la mormîntul voievodului, exprimîndu-şi, astfel, patriotismul, dar şi localnicii - s-au simţit frustraţi la unison. Măsurile de securitate au impus prea multe restricţii, transformînd evenimentul comemorativ în aproape o demonstraţie „de forţă"   .

Cătălin CROITORU