Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe cei 40 de mucenici

Sărbătoarea populară a mucenicilor este începutul Anului Agrar, celebrat la echinocţiul de primăvară, hotar între iarnă şi vară, între zilele aprige ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor.

Obiceiurile din ziua de Mucenici formează un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor (sfinţişorii), beţia rituală atestată de tradiţia populară, care susţine că e bine să bei în această zi 40 de pahare de vin, aprinderea focurilor prin curţi şi grădini, purificarea oamenilor şi animalelor prin stropirea lor cu apă sfinţită, bătutul pământului cu maiurile pentru alungarea frigului şi scoaterea căldurii, aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de măcinici, tăierea primelor corzi de viţă de vie ş.a. În al doilea rând, sărbătoarea celebrează spiritele moşilor şi strămoşilor trecuţi la cele veşnice. Calendarul popular corespunde, ca dată calendaristică, cu praznicul celor 40 de Mucenici din calendarul bisericesc, jertfiţi pentru credinţa lor în cetatea Sevastiei. Jertfele şi sacrificiile umane săvârşite în vremuri străvechi în ziua Anului Nou (Echinocţiul de primăvară) sunt amintite astăzi în formele aluatului fiert sau copt în ziua de Mucenici şi mâncat sacramental. Aceştia se împart şi sunt mâncaţi în fiecare an în ziua de 9 martie. Tot în această zi există obiceiul de a se bea 40 sau 44 de pahare cu vin roşu, reminiscenţă a unor vechi practici păgâne din Antichitate. Oamenii credeau că vinul băut de Mucenici se transformă de-a lungul anului în sânge şi putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea atâtea pahare cu vin, trebuia să guste sau măcar să fie stropit cu vin. În tradiţia populară românească, focurile care se aprind în dimineaţa acestei zile (imediat după miezul nopţii) reprezintă arderea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii. Prin Banat copiii scormoneau şi băteau cu beţele în focuri, iar mamele lor împrăştiau cenuşa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor şi adăposturilor pentru animale. Focurile de Mucenici îndeplineau mai multe funcţii: purificatoare, prin alungarea forţelor malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a noului An Agrar, fertilizatoare, prin împrăştierea cenuşii în grădini, livezi, vii ş.a. Fiind aprinse la echinocţiul de primăvară (pe stilul vechi), se presupune că principala funcţie a focurilor de Mucenici a fost sprijinirea Soarelui să depăşească momentul critic al echilibrului perfect între lumină şi întuneric. ROMPRES

Știri Atheneum: