De Sfântul Gheorghe
Pe cărarea dinspre schit,
Gheorghe vine-abţiguit.
Cu bocancii înglodaţi,
Prin băltoace tot umblaţi.
Pana de la pălărie,
La păun i-a fost solie
Ş-acu-i roasă şi uscată,
Nu mai e ce-a fost odată!
Pălăria-i pe-o sprânceană,
Cum se poartă în bostană.
Bluza-i albă cu altiţă,
S-a stropit cu vin de viţă.
Într-a lui patroană dată,
Ghiţă a făcut-o lată.
Pe la crâşme, în cătun,
A băut vin mult şi bun.
La bodega din Corbeni,
S-a-ntâlnit cu mulţi săteni.
Versuri le-a cântat, cu har,
Epigrame de pahar.
A cinstit cu toţi la masă,
C-aşa-i ziua lui, frumoasă!
Iar prin sat când a plecat,
Drumu-n lat l-a măsurat.
Clătinat prin şanţ păşeşte
Şi de-o piatră poticneşte.
Cu sudălmi de anafură
Ia direcţia spre şură.
Cu bocancii în picioare
Şi c-un pled pus pe spinare,
Gheorghe sforăie răpus.
Onomastica s-a dus!
Comentarii