Poetul Adrian Păunescu - la aniversare

Poetul şi senatorul Adrian Păunescu a declarat că România nu-şi poate păstra identitatea ascunzându-se în tufişurile maidanelor cu care este contemporană, ci tocmai ieşind la bătaie pentru dreptate, pentru omenie, pentru un alt înţeles dat generaţiei tinere, înnoitoare.

Păunescu, care a împlinit joi 63 de ani, nu se poate gândi la aniversarea zilei de naştere 'distanţat de numeroasele probleme nerezolvate ale momentului', care sunt şi ale sale, 'ale oricărui om care se simte legat de comunitatea românească'.

Adrian Păunescu consideră că 'oamenii politici s-au distanţat vizibil şi nedrept de lumea din care s-au ridicat şi, de aceea, luptele lor nu mai sunt ale celor mulţi, purtate de aleşi, ele sunt doar jocuri de cabinet şi confruntări de frivolităţi'.
'
Chestiunea esenţială a României este dezvoltarea. Propensiunea noastră către Europa nu trebuie luată drept o exhibare a dorinţei noastre de a face pe placul continentului, ci ca o extraordinară presiune a realităţii româneşti, realitate care trebuie rezolvată în cadrul modern cu urgenţa pe care o impune starea gravă a momentului', a spus Adrian Păunescu.
Senatorul se declară 'deprimat şi umilit de toate întoarcerile nefertile în trecut, toate regretele şi toate reproşurile'. 'Perspectiva noastră nu este acolo. Nici în dosarele de securitate, nici în lustraţie, nici în relansarea unei nenorocite lupte de clasă la nivelul veacului nou. Singura noastră şansă este întoarcerea la obligaţiile de responsabili ai României în evaluarea corectă a puterilor noastre şi în actualizarea acestor puteri. România nu poate supravieţui fără dezvoltare urgentă, fără ştiinţă, fără cultură, fără politică externă inteligentă şi rodnică, fără un acord între ţară şi românii de peste graniţele ei, fără prietenia cu ţările care ne-au ajutat de-a lungul vremii, fără încredere şi un pic de tandreţe', a mai spus Adrian Păunescu.
x x x

Născut la 20 iulie 1943 în comuna Copăceni, judeţul Bălţi (Basarabia), Adrian Păunescu a urmat studii liceale la Craiova şi Bucureşti. Este absolvent al Facultăţii de Limba şi Literatura română a Universităţii din Bucureşti (1963-1968). Bursier, pentru un an, al Universităţii din Iowa-SUA (1970-1971).

A intrat în presa scrisă ca redactor la revistele 'Amfiteatru' (1966-1968), 'România literară' (1967-1970; redactor-şef adjunct) şi 'Luceafărul' (1970-1972). Din 1973 până în 1985 este redactor-şef al revistei 'Flacăra'. În aceeaşi perioadă a iniţiat şi a condus Cenaclul 'Flacăra', devenit din 1990 Cenaclul 'Totuşi iubirea'. Are o activitate bogată de gazetar, colaborând la multe publicaţii din ţară, cu articole şi reportaje.

Realizator de emisiuni social-culturale la Televiziunea Română (1971-1981), al emisiunii radio Cenaclul 'Flacăra' (1980-1985). Proprietar, fondator şi preşedinte-director general al Editurii şi Fundaţiei 'Adrian Păunescu' SRL (din 1990). A condus revista 'Flacăra lui Adrian Păunescu'.

Ca poet, a debutat în revista 'Luceafărul' (1 mai 1960), iar editorial cu volumul 'Ultrasentimente' (1965). A publicat foarte multe volume de versuri, printre care: 'Mieii primi' (1967), 'Fântâna somnambulă' (1968), 'Istoria unei secunde' (1971), 'Repetabila povară' (1974), 'Pământul deocamdată' (1977), 'Manifest pentru sănătatea pământului' (1980), 'Iubiţi-vă pe tunuri' (1981), 'Rezervaţia de zimbri' (1982), 'Totuşi, iubirea' (1983), 'Viaţa mea e un roman' (1987), 'Sunt un om liber' (1989), 'Poezii cenzurate' (1990), 'Româniada' (1993), 'Front fără învingători' (1995), 'Infracţiunea de a fi' (1996), 'Tragedia naţională. Sonete şi alte poezii noi' (1997), 'Deromânizarea României' (1998), 'Cartea cărţilor de poezie' (1999), 'Până la capăt' şi 'Liber să sufăr' (2003). Pentru cărţile sale a fost distins cu multe premii.

A scris şi literatură pentru copii, proză fantastică ('Cărţile poştale ale morţii', 1970), reportaj ('De la Bârca la Viena şi înapoi', 1982).

În iulie 2003, Adrian Păunescu a fost decorat cu Ordinul naţional 'Steaua României' în grad de Cavaler.

Senator PSD, Adrian Păunescu este în prezent preşedinte al Comisiei senatoriale pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă.

Știri Atheneum: