Temniţă de bunăvoie

Temniţă de bunăvoie

Temniţă de bunăvoie

Când credeam în libertate
alergam, îmi dădeam pinteni,
singur, nesilit de nimeni,
spre-o delirantă cetate,
dar ea mi-a fost, la nevoie,
temniţă de bunăvoie
Acolo-mi măsuram lesne
Lanţurile de la glesne

Cenaclu Literar: