Cornelia Păun Heinzel : Cartea “Contribuţii la cercetarea ziarelor şi revistelor culturale româneşti din străinătate -mileniul lll : generalizări, analize, clasificări, caracterizări” de Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel – prima carte despre presa culturală românească din străinătate din mileniul al treilea / perioada postrevoluţionarăScopul lucrării de cercetare “Contribuţii la cercetarea ziarelor şi revistelor culturale româneşti din străinătate - mileniul lll : generalizări, analize, clasificări, caracterizări” constă în realizarea unor abordări moderne, de actualitate, a publicisticii româneşti din străinătate din mileniul al lll-lea, în cercetarea condiţiilor de manifestare a jurnalismului cultural românesc postrevoluţionar/ din mileniul al treilea în presa scrisă din străinătate, în stabilirea coordonatelor culturale şi literare postrevoluţionare, în identificarea ale emigraţiei româneşti conţinuturilor, descoperirea formelor de expresie culturale, în recunoaşterea funcţiilor deţinute de acestea în cadrul publicaţiilor periodice studiate şi recuperarea unor scrieri româneşti de valoare din acest spaţiu.vizează În literatura de specialitate nu există lucrări care abordează ca tematică cercetarea ziarelor şi revistelor literare româneşti din străinătate ale mileniului al lll-lea, respectiv perioada postrevoluţionară, din acest punct de vedere lucrarea reprezintă prima carte care tratează acest subiect, fiind inovatoare în domeniu –majoritatea studiilor existente abordând segmentul din perioada socialistă, cu cercetarea scrierilor din exilul comunist. Subliniez faptul că, între cele două perioade istorice există diferenţe profunde, majore,atât din punct de vedere al contextului politico-social - caracterizat de trăsături diferite - dar şi din punct de vedere al fenomenului şi al actanţilor. Dacă în cazurile studiate anterior aceştia erau reprezentaţi în special de exilaţii români intelectuali, în cazul studiat, prezentat în carte, colaboratorii revistelor româneşti din străinătate sunt ancoraţi într–o paletă diferită, mult mai largă. Lucrarea descrie şi analizează fenomenul jurnalistic culturalromânesc din străinătate din mileniul al lll-lea. Prezenta investigaţie doreşte să fie un sprijin acordat atât ziariştilor, cât şi cercetătorilor în domeniu şi se situează la standardul corespunzător sarcinii destimulare, de impulsionare, de generare a unor cercetări aprofundateîn domeniu, dar are şi capacitatea de a putea reprezenta un reperfundamental într-un proces de investigare pe arii mai restrânse,determinat de necesităţile actuale existente.Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în educidarea identităţii jurnalismului cultural românesc postdecembrist/ al mileniului al treilea din străinătate în contextul mediatic contemporan, în determinarea locului şi înţelegerea rolului pe care acesta îl deţine în presa online românească postdecembristă din străinătate. Problema ştiinţifică importantă soluţionată rezidă în crearea unei viziuni de ansamblu asupra spectrului publicaţiilor româneşti periodice din străinătate din perioada postrevoluţionară / mileniul trei, în explicarea condiţiilor de manifestare a jurnalismului cultural românesc actual în presa scrisă din afara graniţelor ţării şi în recunoaşterea rolului acestuia în demersurile editoriale ale diferitelor publicaţii. O parte dintre ziarele, revistele cercetate în aceată lucrare ar putea fi receptate ca documente ale vieţii românilor din ţara de adopţie, în care pot să îşi exprime liber ideile, publicaţiile nefiind subvenţionate de la buget, la fel ca toate revistele străine din străinătate existente în prezent.Cercetarea analizează fenomenul în arealul internaţional într-o perioadă unică, dificilă atât din punct de vedere social cât şi istoric.Subliniez faptul că unul dintre obiectivele cercetării vizează recuperarea unor opere ale unor intelectuali români de marcă, care au publicat în paginile acestor ziare şi reviste. Menţionez că o parte a acestei lucrări a fost valorificată în anii anteriori, prin publicarea de articole - constând în selecţiuni din carte -în reviste de renume, incluse în baze de date internaţionale.Am ales o abordare comparatistă a subiectului, pe baza unor scheme cauzale, care intenţionează evidenţierea influenţelor unor fenomene manifestate în jurnalismul cultural în această perioadă, exercitate asupra altora, considerându-se unele variabile existente -dependente sau independente.Componentele esenţiale ale lucrării se concentrează pe aspectele specificate în continuare. Partea teoretică are ca fundamentexpunerea comparativă cronologică a publicaţiilor româneşti din străinătate, pentru a localiza în context revistele cercetate. Partea analitică se bazează pe analiza publicaţiilor la nivel spaţial, respectiv la nivelul diasporei româneşti din mileniul al lll-lea. Cercetarea mea a evidenţiat faptul că emigranţii români din mileniul al lll-lea au conştientizat faptul că prin scris, prin cultură, prin artă şi literatură au oportunitatea de manifestare liberă a creaţiei lor personale, că prin rezultatele inspiraţiei lor creative îşi pot reprezenta ţara. Numitorul comun în ceea ce priveşte activitatea jurnalistică, literară sau culturală a românilor din diaspora este semnificativ influenţat de situaţia economică, de condiţia istorică, de cadrul politic din patria natală, dar şi din ţările în care aceştia au emigrat. Ca urmare, am urmărit intens dinamica fenomenului jurnalistic cultural în contextul situaţiei cercetate, intelectualilor români asupra publicaţiilor emise.impactul existenţei În demersul ştiinţific am avut în vedere următoare întrebări :1. Ce relaţie a existat şi există între autorii articolelor din ziarele şi revistele româneşti din străinătate emigraţi şi cei din ţara natală ?2. În ce măsură contactul cu alte culturi a influenţat fenomenul jurnalistic cultural românesc actual ? Scopul cercetării a pornit de la ipoteza că jurnalismul cultural românesc din străinătate este parte integrantă a celui european, dar şi a celui transatlantic.Motivul pentru care am ales această temă este faptul că reprezintă un real interes pentru mine, ca om de cultură, ca scriitoare, ca jurnalistă, dar și ca cercetător ştiinţific – cu titlul obţinut prin concurs la Bucureşti – cu experienţă intensă în activitate de cercetare ştiinţifică de conducere a zeci de proiecte de cercetare de-a lungul anilor, pe o perioadă lungă de timp şi în munca de conducere a unui institut de cercetare ştiinţifică de la vârsta de 28 de ani, pentru că am realizat că aș putea contribui efectiv prin experienţa mea în domeniu, din punct de vedere științific și practic, la cercetarea jurnalismului cultural românesc din străinătate în perioada postdecembristă, mai precis din mileniul al lll-lea, la recuperarea unei fascicule a gândirii româneşti din această epocă. Realizarea unor lucrări de anvergură, în trecut, aparţinea unor personalităţi erudite, care dispuneau de capacitatea intelectuală şi de muncă necesară conceperii acesteia. Începând cu perioada socialistă, când intelectualii cei mai de valoare au fost nevoiţi să părăsească ţara, s-a ales ca soluţie alternativă crearea unor colective, în care membrii selectaţi să efectueze împreună o cercetare - pentru a crea o enciclopedie, un dicţionar, o cercetare istorică amplă într-un domeniu, care implică activităţi intense, în ritm susţinut, dar şi erudiţie din partea realizatorilor. Menţionez că, pe lângă activitatea didactică şi de cercetare pe care am desfăşurat-o neîntrerupt întreaga viaţă, deţin zece diplome universitare - obţinute cinstit, prin capacităţile mele intelectuale şiprin munca mea proprie - de la universităţi de stat, cu vechime, de prestigiu ( trei de la Universitatea Bucureşti, trei de la Universitatea Politehnică Bucureşti, una de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, două de la Universitatea din Braşov - numită după revoluţie “Transilvania” - una de la “Goethe” Institut München, Germania ). Ideea conceperii acestei cărţi a fost determinată de rezultatul constatării mele, relativ la revistele şi ziarele româneşti online din străinătate, care, după încetarea apariţiei lor, au dispărut fără urmă în abisurile Internetului, fără a mai fi vizibile lectorilor. Dacă ediţiile mai vechi, tipărite, începând cu anii 1800 se regăsesc depozitate în spaţiile unor instituţii, societăţi, organizaţii, universităţi, biserici, etc., chiar în bibliotecile unor persoane fizice – dar, în care exemplarele provin tot din arhiva instituţiilor – revistele online româneşti cu apariţie în perioada postdecembristă, odată cu încetarea activităţii lor, s-au pierdut definitiv în adâncurile Internetului, fără a exista vreo şansă de a mai fi citite şi cercetate de cineva vreodată, deşi aceste publicaţii reprezintă o piatră de temelie solidă - în cunoaşterea istoriei presei culturale româneşti, în ansamblul culturii române - care necesită a fi refăcută pentru românii de pretutindeni. În lumina acestor consideraţii, am gândit că este o obligaţie a celor care cunoaştem aceste publicaţii periodice, care avem potenţialul cultural, ştiinţific, dar şi experienţă şi capacitatea de a realiza o cercetare de calitate într-un domeniu, să nu lăsăm să se piardă munca intelectualilor români din străinătate - care au pus mult suflet în revistele editate - şi implicit să restaurăm un fragment semnificativ din mozaicul culturii române, reprezentat de presa românească online din străinătate în perioada postrevoluţionară – a mileniului al lll-lea. Contribuţia publicaţiilor periodice literare româneşti din străinătate în spectrul culturii naţionale este semnificativă, pierderea acestora ar fi tragică, deoarece fără existenţa, cercetarea, analiza ziarelor şi revistelor literare româneşti din străinătate, imaginea acesteia nu ar fi completă. Importanţa temei este amplificată şi de faptul că în literatura de specialitate nu a mai fost atacat până în prezent acest subiect. Lucrarea de faţă oferă posibilitatea de utilizare a acesteia în procesul de optimizare a revistelor, a ziarelor, a conţinutului articolelor publicaţiilor româneşti din străinătate în perioada postrevoluţionară, având rol de a stimula activitatea creatoare a jurnaliştilor, a scriitorilor aparţinând acestui spaţiu. În debutul acestui demers ştiinţific am întreprins, am desfăşurat o amplă activitate de studiu, de informare relativ la ziarele şi revistele româneşti din străinătate, în paralel cu activitatea desfăşurată de mine de publicare de-a lungul mai multor ani în calitate de redactor colaborator în cadrul publicaţiilor cercetate în această carte iar prin activitatea de documentare am asigurat cantitatea optimă de informaţii, care mi-a permis să scot în evidenţă fenomenele şi procesele studiate, într-o manieră concretă, printr-o înlănţuire logică a ideilor expuse. Am concluzionat că perioada 2010-2020 a fost cea mai prolifică, mai intensă din punct de vedere al publicaţiilor active. Acest deceniu l-aş numi “deceniul informaţional” sau „deceniul digital”, deoarece poate fi considerat o epocă similară iluminismului, dar la nivel restrâns, fiind o perioadă de renaştere a jurnalismului cultural românesc din străinătate online şi nu numai, pentru că toţi factorii au contribuit la dezvoltarea acestei activităţi - existenţa Internetului şi funcţionarea acestuia la capacităţi optime, dotarea în masă cu echipamente informatice, instrumente esenţiale utile desfăşurării acţiunilor: laptopuri, computere, tablete, telefoane inteligente. Este perioada în care aproape orice tânăr, orice adolescent - elev sau student, avea în dotare un computer, construit individual prin mijloace proprii, asamblat din piesele componente cumpărate separat, cu ataşarea softului corespunzător computerului conceput. Motoarele decăutare din Romania au funcţionat perfect în această perioadă, corect, complet şi fără erori, aproape la nivelul celui din alte ţări, fără a exista atunci mulţi angajaţi în acest domeniu în ţară. Dacă dădeam numele meu spre căutare, apăreau peste o sută de pagini cu informaţii reale, corecte şi complete din revistele, ziarele în care am fost publicată. Pentru a realiza tema propusă pentru metodele de cercetare: deductivă, inductivă, cercetare am utilizatanaliză, comparativă,sinteză, prognosticarea, metoda documentarea bibliografică, etc. În studiului bibliografic sau cadrul cercetării cantitativetratarea, raportarea rezultatelor am realizat-o la nivelul grupului dereviste româneşti din străinătate din mileniul trei, la care am fostredactor colaborator, publicaţii pe care le-am considerat elocvente, înevidenţierea valorilor comune ale acestora. Abordarea comparatistăaleasă permite ca cercetarea calitativă efectuată să deschidăperspective multiple de interpretare, în viitorul jurnalismului românescşi chiar al celui internaţional.Toate publicaţile această lucrare sunt care au făcut obiectul cercetării mele înreprezentative pentru direcţiile tematice alediscursului jurnalistic românesc din această epocă şi sunturmătoarele: din Statele Unite ale Americii - Revista „Clipa”, Anaheim, California, U.S.A, publicaţia „Clubul Presei Transatlantice”,Washington, U.S.A, revista „Radio Metafora”, Seattle, U.S.A., Ziarul „Mondnews” U.S.A., Ziarul „News4diapora, U.S.A., Ziarul „Gândacul de Colorado”, U.S.A., Ziarul „Lumea românească”, Michigan, U.S.A., Ziarul „Curentul Internaţional”, Michigan, U.S.A., Revista „Confluenţe literare”, Australia; din Canada - Revista online Alternativa / „The Alternative” / „L’Alternative”, Toronto, Canada & U.S.A, Revista „STARPRESS” Vâlcea Turism Canada & U.S.A, Ziarul „Observatorul”, Toronto, revista „Destine Literare”, Montreal, revista de cultură „Atheneum”, Vancouver, Ziarul „Faptu’ Divers”, Toronto, Revista „Poezii pentru sufletul meu”, Montreal - Revista “Asymetria”, Paris, Franța, „Biblioteca lui Dan Culcer”, Paris, Franța, Multilingual”, DR.CORNELIAPAUN, Paris, Franţa; din „Anthologie Germania - Magazinul cultural ”Agero” Stuttgart, „Aşii Români”, Nürnberg, „ProLitera”, Zirndorf/ Nürnberg, Germania - revista „Pagini româneşti în Noua Zeelandă”, Auckland, Revista “Hai Romania !”, Madrid, Spania, Revista “Basarabia literară”, Dublin, Irlanda. Republica Moldova, revista „Onyx”, Grafice cu rezultate