Gradele militare

Prelucrare după "LA BLAGOVEŞTENII" de Mihail LUNGIANU ( prima snoavă )
din "RAMURI", ianuarie-februarie, 1943.
Repovestire în versuri, parodie.

Se dedică Mamei-Mariţa, spre veşnică pomenire, o ţigancă bătrînă cu ghioc, care m-a salvat de la moarte, cu ceaiuri de plante medicinale, după ce medicii s-au declarat neputincioşi în faţa unui icter negru şi m-au trimis acasă nevindecat, pradă morţii, cînd aveam doar 11 ani - Mama-Mariţa n-a avut numai ştiinţa tămăduirii, ci şi iniţiativa salvării mele.

O ţigancă crăcănată
Avea un dănciuc mişto,
Soldăţoi pe la armată,
Într-un loc cu gard maro -
Nu departe, lîngă vatră,
Poţi să mergi pe jos, colo.

A nebună, dimineţa,
Prinse-o mreană în belciug
Şi-o băgă-ntre ţîţe ţaţa,
Să i-o ducă lui Dănciuc -
Iar cînd se săltă şi ceaţa,
Avea zece, ca pe drug.

Şi plecă-n oraş, ca popa,
Pe cărare - pas de drag -
Pîş-grăpiş şi tropa-tropa,
Cale lungă, pe ciomag! -
Obosită, zice: " - Hopa!
Fac popas aici sub fag."

Cornu-n traistă şi pe-o rînă
A dormit ca un buhai -
Mai dormea şi-o săptămînă,
Da-i intră în cur un pai.
La cazarma "De-la-stînă"
A ajuns, cu chiu, cu vai!

Vede ţaţa un ostaş
Stînd de gardă-n faţa porţii:
" - Aulio, ce uriaş,
Cal abraş - să moară morţii! -
Bă, Petrică, grad fruntaş,
Dă-te-ncoa", în faţa Sorţii!..."

" - Ce e ţaţă?..." " - Ce să hie? -
Iaca, bre - îi turuieşte -
Am venit cu veselie
De la iaz c-o ţîr" de peşte,
De Blagoveştenii, fie
Danciului, cică pofteşte!"

" - Au trecut Blagoveştenii!..."
" - Aulio, zici bine, Petre! -
Cum sorbea cu mirodenii,
Saramura, bre, cumetre! -
Amu-nghite fierotenii,
Noduri, bolovani şi pietre...

Prăpădii cu trepădatul..."
" - O înghite ghionturi, ţaţă,
I-o fi dînd, din milă, altul,
A mîncat şi are greaţă!" -
Rîde cu sughiţ soldatul,
Vesel, dis de dimineaţă.

" - Ghionturi, zici? Ptiu, măiculiţă,
E-nghionteală la armată?! -
Înghiontit ăi fi tăliţă,
El nu face şmotru, bată-l!
Nu aleargă, chisăliţă
Dă pe cap la alţii-ndată..."

" - Vai de mine, ce-i feciorul,
De-i boier? E d"on fruntaş?"
" - Mare-i ! Tare-i! Cu toporul,
La fruntaşi le zice " Marş!".
Lui cu teamă-i dau onorul,
Că le dă la gură caş!"

" - Atunci o fi d"on căprar?..."
" - La căprari le crapă capul..."
" - O fi d"on sergent?" " - Măcar...
La sergenţi le-arată hapul.
Îi stau smirnă." " - N-am habar,
Nu mă taie păstîr-napul!..."

Vede baba alt puţoi
De soldat în faţa porţii -
Strajă stînd pe locul doi:
" - Cal abraş - să moară morţii!..." -
Dau taclalele-napoi:
" - Dă-te-ncoa", în faţa Sorţii!..."

" - Ce e, ţaţă?..." " - Ce să hie?..."
" - O fi, machea, d"on major..."
" - Aş! Să vezi copilărie,
Pe majur îl dă, bre, Flor,
Cu magiun şi pe călcîie!..."
" - Nu ştiu ce e, ga, să mor!..."

Vede baba alt holtei,
Ce de strajă stă prezent.
Presupune Sîn- Andrei:
" - E d"on sublocotenent?..."
" - Ai zburcat, soldatu" trei,
Nu e su-lu-co-ti-nent!

Ăstuia îi dă ciorbeală,
La ciordeală, su" palton,
Zeamă acră, covăsală,
Un pişat, s-avem pardon,
Şi să vezi, tu, milogeală,
Pe su" scări, pe su" cotlon!..."

" - O fi vr"un locotenent..."
" - Lo-cu-ti-nent nu e, pică!
Ăsta-i cu abonament
La beut şi mîncărică.
Judecă şi fii atent!"
" - Nu ştiu, ţaţă, nici de frică!"

Vine şi-un Sultan pe patru:
" - Doar n-o fi d"on căpitan?"
" - Ăsta cere şi pe dracu",
Vrea omletă de hultan!
Şi cum rîde? Ca la teatru!
N-ai ghicit. Eşti prost, Sultan."

Hop, şi Rică, mai pe seară:
" - Nu cumva o fi maior?" -
Zice cinciul, de ocară,
Prea mirat, bănuitor.
" - La maiori le dă papară,
Dar arar..." " - Nu cred." " - Să mor.!"

" - N-am habar." Soldatul şase
Se aşază-n post şi el e
Înciudat şi o descoase:
" - Locotenent-colonel e?"
" - Nu, lui ăsta-i dă la oase.
Vrea lichior... Lichea, Fănele!..."

Fănel sus pe cer priveşte
Cum cad stelele răscoapte:
" - Număr gradele pe deşte,
N-am habar şi-i miez de noapte."
Rîde baba şi porneşte
Taina şi cu schimbul şapte:

Domn" Mitică, scund şi chel,
Dă ocol şi o îmbie:
" - Nu-i aşa că-i colonel?"
" - Ăsta-l roagă colonie
Să îi dea pe-un degeţel
Din sticluţa sidefie".

" - Trei mîrtani şi-un cîine copt!,
Eu mi-am luminat bostanul -
Zice sentinela opt,
Mădălin, ditai cîrlanul -
Să mă tai, de nu e moft:
Toboşar e barosanul!"

" - Gogoşar?!... Bă, minte scurtă,
Cînd îl vede pe Dănciuc,
Bucuros se bate-n burtă,
Să-i dea lapte şi-n papuc!
Danciu-i face capul turtă
Şi dă-i ghionţi la mameluc!..."

La amiază, ora două,
Vine negrul costorar -
Un ţigan e-n postul nouă,
Zis Ranglo, un tip şucar!
Iar afară dă să plouă.
" - Ar fi, ţaică, bucătar!"

Sare baba: " - Mînca-te-aş!
Bre, Ranglo, Sultanul Porţii,
Bucătar e, şmecheraş,
Cel mai cel - să moară morţii! -
Să-ţi pun pilă, bulibaş,
La castron de zece porţii!...

Danciu-i şeful: "Lasă vorba,
Că-ţi dau lingura" şi, poc!,
Îl pocneşte cu cociorba,
Mama mamii lui de porc!
"Că-ţi dau strachina şi ciorba,
Numai dacă stai pe loc.""

Ranglo rîde: " - Dup-amiază
Vine-n post, căci momentan
E la popotă, dă varză
Ca sarmale la cazan.
Ţaică, ai dănciuc de vază,
Cel mai brava din ţigani!"

La taifas, la adăpost,
Una, alta, timpul trece...
Intră şi Dănciucu-n post -
El e sentinela zece,
Dar gagiul n-ar fi prost -
Arămiul e berbece !

" - Pupă-l muica, Danciu" meu!,
Am plecat de vineri seară;
Bată-l Domnul, drumu-i greu,
Un pîrlit de drum de ţară.
Şi m-am rătăcit mereu,
De-am dormit prin ger, pe-afară."

" - Ce e, maică?..." " - Ce să hie? -
Biata mamă îi zîmbeşte -
Păi, să vezi ce comedie:
Ţi-am adus o ţîr" de peşte,
De Blagoveştenii fie -
Că Dănciucul meu pofteşte!...

Dar m-am luat cu taina, mamă,
C-un ostaş, cu alt ostaş,
Şi mi-au spus, să bagi de seamă,
C-ai fi prost, c-ai fi codaş,
Ba căprar sau, Doamne ia-mă,
Vreun sergent majur, trupaş.

Alt pîndar, un repetent,
Te-a dat fericit la dracu",
C-ai fi su-lu-co-ti-nent,
Căpitan, maior, spanacu"...
Colonel sau, pe moment,
Gogoşar - ditai dănacul!

Două zile şi-nc-o noapte
La taclale dac-am stat,
N-am mîncat nici stele coapte,
Şi nici turtă, nici păsat;
Îmbucai, pe apucate,
O ţîr" peşte, de-l stricat...

Ce rămase, l-am păstrat!" -
Baba ia din sîn un peşte,
Care pute de stricat,
Pute-pute, de trăzneşte! -
Iacătă-l, peşte sărat...
Ia-l, că poate-ţi trebuieşte!"

" - Ce să hie? Hoit e! Pute!" -
Îşi dă greţuri ăl ţigan.
" - Ia-l şi dă-l prin ciorbă iute;
Nu se simte la cazan.
Că-l mănîncă vreun răcute...
N-ai prin curte vreun mîrtan?

În majuri şi-n toţi căprarii,
Să dea guşterii în ei!
Toboşarii, gogoşarii,
Coloneii, cei mai cei -
Dar-ar turcii şi tătarii,
Mama mamii lor de zmei!"

Iaca vine ca muscalul
Un căprar puţin diliu,
Îşi frînează iute calul
Şi se zbiară la gagiu:
" - Cînd soseşte generalul
Să mă chemi să viu să-l ţiu!"

Dup-un sfert apare insul,
Un bondoc înmiresmat
Cu parfum pe tot cuprinsul
Şi cu damf, ca omu" beat;
Umblă baba după dînsul:
" - Pe-unde dracu" ai umblat?

Că te căută fiert căpraru",
Ăl încălicat şi şui.
O-ncurcaşi!... Îmi dai sutaru"?
Să te scap din mîna lui!"
" - Mamă, zău, e ghinăraru",
Şi cu el să nu te pui!"

" - Să trăiţi!", zice, ca parul,
Ăl Dănciuc spre general.
" - Lasă asta, dă-mi paharul...
Va să vin"-un amiral!
Să-l primească spirt căprarul,
Da" să-l suie şi pe cal.

Să pui masa în Dumbravă,
Lîngă rîu, la Trei-Arţari.
Să-mi aduci vînat la tavă
Şi o Grasă de Cotnari -
Te-ai ales după ispravă,
C-un conced" de zile mari.

Ia pe hoaşca a bătrînă,
Cazarmeaz-o, dă-i păpic,
Iar de vrea să stea la "Stînă",
Poţi s-o ţii, nu zic nimic.
Eu aş vrea să mai rămînă,
Să ne joace din buric."

" - Ha, că bine zici matale!
Să-ţi dea baba în ghioc!
Mă faci "hoaşcă", mareşale?
Te fac praştie, ghindoc!
N-ai habar ce geamparale
Ştie baba cînd ia foc!"

Ia ţiganca pe Dănciucu"
Şi-l descoase "ce şi cum":
" - Uită-te la zăbăucu",
Ce vipuşcă, ce costum!
Să te văz că-i iei ciubucu"
Şi te-mbraci ca el, parfum!"

Generalul pleacă-n grabă
Cu Dănciucu, braţ la braţ,
Îndemnat să-i facă treabă,
Că-i flămînd şi cu nesaţ.
Şi-o cafea să puie, slabă,
Dar fierbinte şi cu zaţ.

Pleacă Danciu". Socoteşte:
"Ce mai bucătar vestit!"
Ia putoarea lui de peşte
Şi-o aruncă la gătit.
"Fericit cine-l găseşte!...
De se prinde, m-am prăjit!"

...Pe la şase, jos, pe malul
Rîului, pe ududoi,
Vizitează amiralul
Pe bondoc, cu încă doi -
Regele şi mareşalul -
Şi chiolhanul e în toi!