ai să zici
"am auzit cum a miorlăit jalnic ecoul unei idioate"
mâine e...

ai să zici
"am auzit cum a miorlăit jalnic ecoul unei idioate"
mâine e ziua mea şi vreau
să-ţi umplu capul cu toate stupidităţile
scuipate patetic între două vorbe
o să-mi rod unghiile
tu o să faci feţe-feţe
crezând că poate vreau să mă sinucid
ai să zici
"am auzit cum a miorlăit jalnic ecoul unei idioate"
apoi o să cânţi mulţi ani trăiască pe două voci
de ziua mea îmi curg furiile
prin porii celor trei decenii
vântul înghite legenda mea personală
un biet poem care-mi acoperă tâmpla
şi cel mai mic amănunt metamorfozat
odată cu expresia mea de tigroaică
în care albul sfidează negrul
îşi cumpără culoare
iar ţie
ţi se rupe-n paişpe'