Trei Mari Puteri

Trei Mari Puteri

Unii fac paroxism cînd vorbesc despre muzică de proastă calitate şi versuri cu iz de cretinism. Îşi consumă energia aruncînd vorbe grele la adresa celor ce fac sau ascultă un anumit gen muzical.

Alţii îşi pun termopane în speranţa...

Unii fac paroxism cînd vorbesc despre muzică de proastă calitate şi versuri cu iz de cretinism. Îşi consumă energia aruncînd vorbe grele la adresa celor ce fac sau ascultă un anumit gen muzical.

Alţii îşi pun termopane în speranţa amortizării femomenului şi, din cînd în cînd, fac presiuni asupra administratorului blocului, de parcă acesta ar fi dumnezeul evoluţiei în toate.

Şi mai sunt cei cu scaun la cap şi cu cei şapte ani de-acasă, care privesc lucid regresul cultural şi social, reuşind astfel să-şi vadă liniştiţi de-ale lor.

Într-o lume terorizată de influenţe occidentale şi orientale, cei mai mulţi par nişte simpli actori pe scena improvizată a unui teatru de comedie.
Desigur, legea nu e una pentru toţi şi nici toţi pentru unul. Deosebirile vin dinspre şi în raport cu legile străzilor, a căminelor, a cartierelor chiar, şi nu în ultimul rînd, a liderilor de gaşcă.

În România sunt trei mari puteri muzicale total diferite atît ca stil, cît şi ca mesaj.

Prima, şi cea mai discutată, este maneaua, care se răspîndeşte cu viteza luminii, parcă. Spun unii că maneaua instigă la incultură, la vicii şi acţiuni duşmănoase, la prostituţie şi hoţie. Ca să asculţi acest stil cu influenţe din cele mai ciudate, trebuie să fii ori rrom, ori vreun sărăntoc sadea.

Cea de a doua mare putere muzicală este rock-ul, care are din ce în ce mai mulţi 'adepţi'. Se spune că acest gen muzical este ca o chemare la... satanism, şi trebuie să fii drogat ca să poţi asculta ceea ce unii numesc, simplu, zgomot.

Ultima clasată în top 3 este hip hop-ul, care cîştigă tot mai mult teren. Despre acest gen muzical se spune că, deşi scoate adevărul gol-goluţ la lumină, o face într-un mod vulgar. Dacă eşti fan, atunci sigur eşti băiat de cartier, cu cel mult 10 clase sau pur şi simplu, puştan eclipsat de forţa creatoare a celor din imediata apropiere.

Mai sunt şi alte genuri, dar acestea nu ies în evidenţă în mod deosebit.
La final, un singur lucru pare clar. Trebuie făcut ceva pentru a slăbi puterea celor trei fenomene muzicale ce par a se bate cap în cap.

Muzica este mai mult decît zgomot produs de instrumente gălăgioase, versuri articulate violent sau ţipete erotice. Muzica este o artă, un dar divin şi una din puţinele minuni ale lumii.

Salvaţi muzica înainte să devină o artă moartă !

Cenaclu Literar: