 |
Doris Lessing O coborîre în infern Traducere din limba englezăde Virgil Stefănescu-Drăgăneşti Prefaţă de Mircea Mihăieş Colecţia „Biblioteca Polirom”. Seria de autor „Doris Lessing” |
De-a lungul impresionantei sale cariere, Doris Lessing a fost distinsa cu cele mai prestigioase premii literare din Europa, culminind cu decernarea Premiului Nobel in 2007.
Romanul O coborire in infern, nominalizat la Booker Prize in 1971, deschide Seria de autor „Doris Lessing”, cea mai recenta in colectia „Biblioteca Polirom”. O coborire in infern isi poarta cititorul prin lumea simbolica fabricata de mintea personajului principal, un Odiseu-Iason-Iona-Sindbad sui-generis. Dupa o lunga ratacire pe mare, acesta este purtat de un delfin la tarmul unui tarim paradiziac, descopera ruinele unei misterioase cetati de piatra, ia parte la ritualuri singeroase si este martorul unui razboi intre jivine fantastice. Toate acestea pentru a pregati coborirea pe pamint a unor fiinte dintr-o dimensiune infinit superioara, a caror sosire ii reveleaza un plan cosmic cunoscut doar unui numar foarte redus de oameni ce au misiunea de a le aminti celorlalti adevarurile fundamentale ale existentei. Tuturor acestor aventuri le corespunde insa realitatea bolii mintale. Personajul principal, profesor de limbi si literaturi clasice, este amnezic si cufundat intr-o transa din care medicii incearca sa-l smulga, experimentind medicamente din ce in ce mai puternice. Constiinta pacientului se opune insa cu indirjire tuturor oamenilor bine intentionati care nu vor decit sa il tirasca din nou in somn si uitare.
Doris Lessing (Doris May Tayler) s-a nascut in Persia (actualul Iran) pe 22 octombrie 1919, din parinti britanici. Ulterior, familia ei s-a mutat in Rhodesia de Sud (in prezent, Zimbabwe). Primul roman, The Grass Is Singing, o reflectare a propriei copilarii petrecute in Africa neagra, a aparut in 1949. Atrasa de ideologia comunista, se disociaza definitiv de aceasta pe la mijlocul anilor ’50, in urma denuntarii abuzurilor regimului stalinist. Intre 1951 si 1959 publica ciclul Children of Violence, apoi inovatorul Caiet de aur (1962), experiment literar si joc indraznet cu multiple perspective, considerat o adevarata Biblie a feminismului. In anii ’70 si ’80 urmeaza seria romanelor „despre spatiul interior”, printre care se numara O coborire in infern (1971), Memoirs of a Survivor (1974) si ciclul romanelor SF (Canopus in Argos: Archives, 1979-1983). Ulterior publica Al cincilea copil (1988), Love Again (1996) si Ben, in the World (2000). Pentru Under My Skin: Volume One of My Autobiography, to 1949 (1995) i-a fost decernat James Tait Black Prize. A doua (si ultima) parte a autobiografiei sale, Walking in the Shade, aparuta in 1997, a fost nominalizata la National Book Critics Circle Award. In 2007 a publicat romanul The Cleft.
Comentarii