ÎNAINTE DE ZIUĂ

Pe cer ard tăciunii ca-n vatră
Dragostea mea e sclav fugit
De la stăpân
Cu braţul secure izbeşte în zidul de piatră.

Vei şti înainte de ziuă
Cum cade pedeapsa celui fugit
Stăpânul îl duce acasă pe umeri
Căci grâul se strânge în piuă
Şi câinele de dorul lui a murit.