Întâmplări din ultima vreme

Întâmplări din ultima vreme

Întâmplări din apropiere

Iată că au trecut şi alegerile locale, aşa-numitele alegeri civice... adică astea sânt civice, dar atunci alegerile provinciale sau federale sânt super-civice sau NAFTA-civice? Oricum, tot politicieni candidaţi, tot multe promisiuni, campanie electorală, muzică, festivităţi; suspine şi lacrimi pe de-o parte, urale şi şampanie la câştigători. Învingător la primărie Larry Campbell, coroner-ul, adică legistu" oraşului care înainte dădea dreptul cuţitarilor să taie în carne moartă, acum o să dea permise poliţiei şi zbirilor locali să taie în carne vie cu amenzi, taxe, legi şi reguli locale.

În fond taxele astea sunt şi ele bune la ceva, dacă ar fi folosite în slujba celor ce le plătesc.

De fapt, controlul asupra folosirii acestor sume dispare odată cu votul aruncat în urna de vot... civică şi de aici încolo Larry şi oamenii lui or să se împartă pe comitete, comisii şi consilii, ca să se apuce să cheltuiască banul public şi civic.

Dar să vedem care sânt priorităţile lu" domn" Larry, fost poliţai, actualmente grof la primărie: în primul rând să asigure seringi noi şi asistenţă în prepararea amestecurilor pentru micuţii narcomani care, din cauza... "bolii" de care, bineînţeles, de vină e mai ales societatea, nu se pot lăsa de droguri şi deci "mai bine un drogoman mulţumit şi cu seru"-n vene, decât un dragoman nervos, în căutare de bani şi scandal numai pentru a-şi continua existenţa cu eventual încă o zi"; în al doilea rând, case pentru cei fără de casă şi mai săraci şi fără posibilităţi, în campania "nici un homeless fără casă şi câine" sau comisarul Larry "cu mâinile curate" la punga oraşului pentru cei din Est Vancouver. Oraşul trece prin clipe grele, poziţiile de şefi şi muncile uşoare cu peste 20 $/oră sunt pe terminate şi trebuie să se gândească primăria şi la oamenii ăştia, lipsiţi de şansă şi uitaţi de concetăţenii lor... civici. A treia prioritate, îngroparea propunerii găzduirii olimpiadei 2010 "că ce ne trebuie nouă cheltuielile astea pentru atletii aştia umflati cu hormoni şi alergători dupa bani şi faimă" când noi de abia mai respirăm în lupta pentru construirea socialismului, case la săraci, transport ieftin, asistenţă medicală gratuită...

Aoleo, dar ce spun eu aici, încă tot de Vancouver vorbesc? Drace, credeam că m-am intors în timp şi clădeam multilateral dezvoltat... Bine că a fost numai o impresie, că de fapt aici construim... civic, pentru cetăţenii noştri civici, multi-culturali.

Acum eu sigur nu am înţeles bine, greşesc adânc, sunt "way off", cum bine zice BC-istul şcolit şi bine că sunt şi alte 241.6 de cartiere/municipalităţi care vor avea grijă să fie toată lumea mulţumită, promisiunile elctorale civice să fie respectate şi fericirea să fie desprinsă de pe zâmbetele fiecărui cetăţean/emigrant/transfug/refugiat civic din teritoriu.

În rest, noi aici aşteptăm iarna cu sărbători şi cadouri, cu festivaluri şi zăpadă şi dacă ar fi să tragem concluzii pentru anul ce a trecut, e bine domnule, că am avut mai multe spectacole, baluri, picnicuri, scandaluri şi fericire ca niciodată, şi privim cu optimism şi anul care va veni. Apropo, unui coleg (Canadian de trei genaraţii cu rădăcini în comitatul Devonshire) i s-a părut foarte amuzantă lecţia ce o administra un şofer de autobuz emigranţilor cărora le ura, cu zâmbetul (lipit cu clei sau UHU, fiecare cu ce a adus de la servici) până la urechi "bună ziua" şi "să aveţi o zi bună", obligându-i la rândul lor pe bieţii călători să-şi dezvelească dantura şi să îngaime fraze de politeţe. Lecţia era că "aşa domne, aşa se face aici la noi, e politicos sa zâmbeşti şi să chestionezi pe toată lumea şi nu ca la ei în ţara lor unde stai morocănos şi să nu zici nimic - să se înveţe să se comporte civilizat la noi în Canada."

Eu de când am auzit aşa ceva, nu mai mănânc lămâie şi oţet, zâmbesc tâmp la toată lumea, indiferent dacă aş avea un motiv sau nu, şi mă trezesc vorbind cu trecătorii întrebându-i ce mai fac, evident că nu am timp să aştept şi un răspuns, că mă arunc la următorul şi-l dobor cu zâmbete şi voie bună. No bine că nu o trecut anul şi am văzut şi eu cum se mănâncă mămăliga aicea şi am prins şpilu" din zbor.

La cumnaţii noştri americani la sud de 49 important este că J Lo s-a logodit cu cel mai sexy bărbat al timpurilor noastre (după revistele americane), Ben Affleck; Michael Jackson, de emoţie, era să scape copilu" de la balcon în Berlin, când a văzut atâţia nemţi adunaţi laolaltă de credea bietul megastar că iar e război, şi nu mai e Marcel Avram prin preajmă, al nostru concetăţean şi impresar al iubitorului de cimpanzei, ca să-i ţină biberonul şi linguriţa cu concentrat. LA Lakers au ajuns de băşcălia NBA-ului (deocamdată), noroc că mai joacă din când în când cu Grizzlies şi astfel văd că se poate şi mai rău. Al al lu" Gore se gândeşte să candideze şi Hillary a lu" Clinton crede că ea ar fi mai bine să se avânte în cursă în 2008, până atunci mai îmbătrâneşte şi Bill-uţă şi îl mai lasă năbădăiile, numa" bun de pus la colţ la casa albă. Între timp războiul televizat stă pe aproape, Sadam - mâncătorul de salam, nu ştie cum s-o mai scoată la capăt, se bazează pe faptul că acum vine luna cadourilor, oamenii or să fie ocupaţi şi nu or să aibă timp să se uite prea mult la televizor, după aia în ianuarie e Super Bowl, probabil că în februarie la o oră de maximă audienţă să-i vină şi lui rândul. În general, toate e bune, americanii e mulţumiţi, e veseli, sniper-u" prăjit de câteva ori în diferite circumscripţii, şi Celina a lu" Dion cântă de rupe gura târgului prin Las Vegasu" cu lumini şi umbre.

Întâmplări din depărtare

Uite de aia îi iubesc eu aşa de mult pe ai mei compatrioţi, ai noştri ca brazii nu sânt multumiţi niciodată, o explozie lăuntrica îi macină permanent, întotdeauna ar trebui schimbate lucrurile fiindcă nu sânt la locul lor, şi asta evident din vina altora, întotdeauna au avut toţi ceilalţi câte ceva de împărţit cu noi. Iubita naţiune, de aia te iubesc. Numai un român poate să aprecieze la reala valoare toată tevatura, scandalurile şi frământările ce mişcă toată naţiunea şi sensiblizează pe tot plăieşul, de la sat şi la oraş, din interior şi din diaspora, mai albă sau mai neagră. De curând s-a publicat lista celor mai bogate 100 de persoane de origine română, din România şi din lume. Evident că s-a creat o întreagă zaveră, nimeni nu e mulţumit. Unii că de ce i-au amestecat pe bogaţii curaţi cu ăia murdari (deşi nu se precizează care sânt unii şi alţii), de ce i-au amestecat pe cei din interior cu cei din exterior (deşi nu se precizează cât trebuie să stai în interior sau în exterior ca să te califici) şi cele mai vehemente nemulţumiri au fost din partea acelora care s-au simţit lăsaţi pe dinafară. Acum eu, inimă de artist, înţeleg pe domnul X, deputat, care a furat cu fabricile şi nu s-a utiat nici la şomaj, nici la natură, şi după atâta trudă, nici măcar nu e pomenit acolo... Păi munca lui a fost în zadar? Şi domnul Y, judecător, a adus televiziunea, i-au fotografiat casele, maşinile, zău aşa, măcar în primii o sută...

Şi prefecţii cu afacerile în zone defavorizate, şi domn" Michi-şpagă s-au simţit furaţi, cum adică, să nu prindă ei prima sută? Păi dacă oamenii lui Michi din guvern sânt prinşi şi acuzaţi de luare de mită cu 2-4 milioane de $ şi omu" zice "trebuia să ne spună şi nouă şi ne despărţeam prieteni, nu se mai întâmpla aşa ceva", adică dacă vreţi să mai luaţi mită, anunţaţi-l domne pe Michi, că se rezolvă şi nu mai stăm să avem discuţiile astea principiale... şi oamenii ăştia, toţi transpiraţi de atâtea probleme pe cap, să nu prindă prima sută de bogătaşi?

E inadmisibil, drept pentru care s-au propus alegeri anticipate, să mai rotim cadrele şi portofoliile şi poate, la anu", când s-o face din nou clasamentul, musai între primii...

Totuşi să fim bucuroşi, chiar dacă punem carul înaintea boilor, iată că târâş-grăpiş am intrat (sau sântem la poarta) NATO, în curând (10 ani) ne calificăm şi pentru UE, vize nu ne mai trebuie, ce mai, sântem pe calea cea bună.

Eu, ce să zic, bucuros că nu m-a pus acolo în evidenţa (populaţiei) că aş avea ceva la dospit, fericit că am scăpat şi de data asta şi ilicitul e bine mersi, la locul lui, drept pentru care vă urez sănătate, multe roade, să vă vedem şi pe dumneavoastră, pe cât mai mulţi, pe listele astea cu oameni buni şi avuţi, io mă retrag să-mi număr paralele şi v-am salutat din mers.

Al dumneavoastră,

Gaspar Rogoz
Al finanţelor matroz