Promovarea diversităţii culturale şi mediatizarea celei de-a 400-a aniversări a oraşului Quebec sunt cele două obiective principale vizate de Quebec şi Canada cu ocazia celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei.

Sommet-ul se va ţine la Bucureşti începând din 28 septembrie şi va fi precedat, conform tradiţiei, de reuniunea Consiliului permanent al Francofoniei şi de Conferinţa ministerială a guvernelor francofone.

Quebecul este unul dintre iniţiatorii dosarului diversităţii culturale. Guvernul Canadei s-a alăturat rapid acestei lupte, iar sprijinul altor state ale francofoniei a permis semnarea, în iunie 2005, a unei convenţii internaţionale care recunoaşte necesitatea diversităţii culturale.
Până acum, Acordul cu privire la diversitatea culturală a fost semnat de zece ţări şi alte 20 se pregătesc să facă acest lucru. Acordul nu va deveni oficial decât dacă este adoptat de cel puţin 30 de ţări înainte de iunie 2007, iar Quebecul şi Canada doresc să profite de legăturile lor privilegiate cu cele circa 60 de ţări prezente la Sommet-ul Francofoniei pentru a promova semnarea Acordului de către cât mai multe state.

Primul ministru canadian Stephen Harper şi premierul din Quebec, Jean Charest, vor de asemenea să profite de această ocazie pentru a promova cea de-a 400-a aniversare a înfiinţării oraşului Quebec, ce va fi marcată în 2008, şi au invitat-o în delegaţie şi pe dna Andree Boucher, primarul Quebecului. De altfel, următorul Sommet al Francofoniei, după cel de la Bucureşti, se va desfăşura în Vechea capitală, în toamna lui 2008.

Autorităţile din Quebec vor să reamintească faptul că acest oraş, care este al doilea ca vechime din America de Nord, este joncţiunea perfectă între culturile Americii şi Europei şi constituie prin excelenţă poarta de intrare pentru mediile de afaceri europene interesate să pătrundă pe piaţa nord-americană.

Le Devoir precizează că Sommet-ul Francofoniei va prilejui numeroase întâlniri paralele - de la reuniunea Asociaţiei universităţilor francofone la cea a Asociaţiei primarilor din marile oraşe francofone sau cea a Asociaţilor jurnaliştilor de limbă franceză. Premierul Charest va lua parte la înfrăţirea unei şcoli din Quebec cu una din România. În ce priveşte importanta dimensiune culturală a Sommet-ului, mai mulţi tineri autori-compozitori-interpreţi din Quebec vor oferi un spectacol pe o scenă din capitala României, în altă parte a Bucureştiului va avea loc o expoziţie de cărţi din Quebec, iar într-o sală de cinematograf locală va fi prezentată o versiune subtitrată în română a filmului La Grande Seduction a cineastului Jean Francois Pouliot.

The Montreal Gazette aminteşte la rândul său că, în circa 10 din cele peste 60 de ţări care au delegaţii la Sommet, franceza nu are foarte mulţi cunoscători - Albania, Bulgaria, Capul Verde, Grecia, Sao Tome, Egipt, Republica Moldova, fostele colonii franceze Vietnam şi Laos. Nici ţara-gazdă nu foloseşte limba franceză în cercurile oficiale şi, potrivit unui raport universitar, doar 20% dintre români înţeleg această limbă. Secretarul general al OIF, Abdou Diouf, fost preşedinte al Senegalului, a explicat într-un articol publicat recent în Le Monde Diplomatique că ţările membre ale Francofoniei "au fost influenţate în mare măsură în secolul al XVIII-lea de civilizaţia franceză, de scriitorii şi filozofii săi, de Revoluţia franceză, de cultura franceză, de sistemul politic francez, într-un cuvânt de limba franceză şi de valorile franceze. Aderarea lor la Francofonie nu constituie deci decât o revenire în familia francofonă" - a scris dl Diouf.

Secretarul general al organizaţiei mai afirmă că, deşi promovarea limbii franceze constituie esenţa acţiunii Francofoniei, aceasta din urmă "nu este un bastion lingvistic închis. Este angajată ferm în promovarea diversităţii lingvistice, ultima redută într-o lume unde predomină o limbă şi o gândire unice". Francofonia are ca obiectiv nu doar promovarea culturii şi limbii franceze, ci şi promovarea păcii, a democraţiei şi a drepturilor omului, conchide Diouf.

Potrivit datelor Naţiunilor Unite, franceza, cea de-a noua limbă din lume ca nivel de utilizare, este singura - alături de engleză - vorbită pe toate cele cinci continente. În lume există 175 de milioane de persoane care ştiu franceză, iar dintre acestea 110 milioane pot vorbi fluent această limbă.