În preajma alegerilor

În preajma alegerilor

- Domnule Senator, vă mulţumesc că v-aţi făcut timp să răspundeţi la câteva întrebări. Uitaţi...
- Uite ce este, băieţică. În primul rând să-mi spui ce ai sub masă!
- Sub masă? Domnule Senator, se poate?! Uitaţi, microfonul e la vedere...
- Lasă microfonul! Nici un caltaboş? Hehe, vreo ţuică? Ne filmează cineva?- Nu, nici vorbă, domnul senator. Sunt jurnalist serios... ăăă, ucenic...
- OK, OK, vroiam să ştiu. Dacă tot nu ne filmează... Hai, întreabă.
- Ştiu că sunteţi în comisia ecologică...
- Subcomisia. Draguţă, în ţara asta nimeni nu dă un şit pe ecologie. Corectez: dă prea mult, hahaha...
- Domnule Senator, am înţeles că ultima decizie a supărat câteva ONG-uri...
- Ultima? Care ultima? Drăguţă, eu sunt om ocupat, nu am timp să-mi încarc memoria cu rahaturi...
- Cea cu setca.
- Aaaa, da. Secta? Nu am prea priceput de ce ne-au dat-o nouă, ar fi trebuit să se ocupe de ea cei de la Culte. Dom'le, se aruncă şi la noi pisica, mai ceva ca mingea la oină! Dar lasă-i să se supere, ce altă treabă au cei de la ongiuri? Dacă nu s-ar supăra, nu ar avea motiv să se existe. Şi pe acolo sunt bani bunişori...
- Nu, eu vorbeam de setcă
- Drăguţă, eu apăr întotdeauna pe cei nepăstuiţi. Nu mă uit că nu sunt creştini, de-ai noştri. Ştiţi cum e Democraţia, nu?
- Ăăăă, nu prea...
- Da, drăguţă. Să luptăm pentru cei slabi. Ca şi cei puţini să aibă drepturi!
- Asta e democraţia?
- Da, sigur. Uite, cei din Parlament nu au nevoie de libertăţi? Ce dacă-s puţini?
- Vorbeam de setcă...
- Da. Chiar şi ei! Desigur, noi, românii, suntem creştini ortodocşi de pe timpul lui Burebista şi Decebal, dar dacă unii decid să îşi aibă propriul grup, treaba lor.
- Domnule Senator, vorbeam de cei ce pescuiesc cu setca...
- Treaba lor cum pescuiesc, drăguţă. Ce, noi nu mergem uneori şi câte doi-trei senatori? Desigur, nu ne-am dus cu tot Parlamentul - dar ăştia, treaba lor. Numai să le dăm dreptul ce fac toţi românii! Ei de ce să nu facă?
- Păi, nu fac toţi românii. Am citit că nu ar fi mai mulţi de cinci mii care folosesc setca...
- Drăguţă, cinci mii, cinci sute de mii - ce importanţă are? Nu te gândeşti că au familii, că pe lângă cei cinci mii mai sunt alţi cinci mii... dacă nu au plecat în Italia, desigur... Şi pe acolo sunt secte, domnule, şi se ajută!
- Vorbeam despre braconieri.
- Ohh, asta e rău, domnule jurnalist! Ziceţi că cei din sectă promovează braconajul? Asta nu e frumos. Uite, şi mie îmi place să pescuiesc. Mai ales pe baltă. Pot spune că sunt pescar şi vânător - când vii pe la mine, îţi arăt ce puşti am achiziţionat de curând...
- Pescar amator...
- Da, drăguţă. Amator. Mă înnebunesc după peşte: chefali, caraşi, prepeliţe, răţuşte... Sunt un mare amator de vânat. Ar trebui tot românul să mai lase porcăriile astea, să mai treacă prin baltă. Linişte, pace, ciripit de păsărele... Ia mai toarnă în pahar!
- Nu mai e...
- Fă semn să mai aducă.
- Domnule Senator, eu zic că e bine că nu tot românul e amator de pescuit şi vânat, ar rămâne ecologia românească fără faună... Mai ales dacă se duc cu setca.
- Da, cred că ai dreptate. La pescuit te duci singur, cel mult un prieten. Acolo, pe baltă, nu te aude nimeni, hehe... La împuşcat mergem mai mulţi, dar se mai întâmplă şi accidente!
- Sunt unii care vă acuză că îi apăraţi pe braconieri. Este adevărat?
- Nici vorbă! Ăştia precis sunt portocalii în cerul gurii... Nu, domnule, noi nu apărăm pe nimeni, Să vină legea şi să facă dreptate!
- Nici pe Parlamentari?
- Ce e cu parlamentarii? Şi ei, oameni... Dacă mă asculţi pe mine, discriminaţi până la Dumnezeu! Ia mai toarnă!
- Păi, cum a fost cu senatorul Măcăilă?
- Cum să fie? Nu mai ţin minte. A călcat legea? Domnule, totul e politică, ascultă-mă pe mine.
- Păi, l-au prins cu sturionul în portbagaj.
- Aaaa, la chestia aia te referi...
- E coleg cu dumneavoastră, în comisia Ecologică...
- Subcomisia. Da, aşa e. Domnule, ţi-am spus: totul e politică. O înscenare împuţită! Pute, drăguţă. Portocalie de-a dreptul.
- I-a pus cineva sturionul în portbagaj? Sunt şi poze, cu domnia sa în barcă...
- Sunt, sunt... uite ce e, amănuntele se ascunde în Iad... pardon. Diavolul stă în amănunte. Totul depinde de interpretare. Să zicem că domnul senator Măcăilă era pe baltă. Medita la grijile poporului - că sunt multe, domnule, ce nu s-a pomenit. Şi se prinde un peşte de undiţa lui. Ce vină are el, drăguţă? Vezi cum sar ăia de la DNA pe nimicuri?
- Păi, nu s-a prins în undiţă. În setcă.
- Daa? Umblă şi Măcăilă cu secta? Ca să vezi. Nu lipseşte niciodată de la slujbele televizate din Mitropolie... Mă rog. Dar asta e circumstanţe atenuate, drăguţă. Dacă secta are voie, de ce nu ar avea şi domnul senator, eh? Şi dacă împarţi un prăpădit de sturion la o setcă întreagă, ce mai rămâne? Aşa, băgaţi-l în puşcărie pentru o palmă de sturion! Torţionarilor! Huo! Mai toarnă, băiete, că eşti tânăr...
- OK, să trecem peste asta. Legea zice că, în caz că se prinde un sturion, să îi dai drumul.
- Păi aşa zice. Am votat şi eu legea asta.
- Şi domnul Măcăilă.
- Şi el. Da, dom'le, aşa trebuie să se procedeze, trebuie să avem grijă de viitorul de mâine al... ăăă... Stai că am pierdut firul.
- Dar domnul Măcăilă...
- Senator! Domnul senator Măcăilă. Puţin respect, ce dracu!
- Da, domnul senator nu i-a dat drumul.
- Aaa, ţi-am spus: circustanţele atenuate. El i-ar fi dat drumul, dar ştii ce s-a întâmplat? Văd că nu ştii. Băieţică, sturionul ăla s-a căcat pe el de frică! O adevărată ruşine!
- S-a... Cum asta, domnule Senator?
- Păi, da. Noroc că Măcăilă avea cu el un lighean l-a îndemână, a adunat tot şitul ăla să nu curgă în apă, să polueze. Vezi ce înseamnă să fim în subcomisie?!
- Mda. Cred că vă referiţi la icre. Le-au găsit şi pe alea, tot în portbagaj. În lighean. Braconierii numesc asta "muls"...
- Drăguţă, printre cunoştinţele mele nu se numără braconieri! Ce ştiu eu ce spune ei? Măcăilă a zis să nu spurce apa.
- Cu icre negre?
- Cu icre negre, roşii, bălţate, în dungi... Ce vă legaţi, dom'le, de detalii? Acolo e diavolul, ţi-am zis. Modul în care intepretezi.
- Ştiu că s-a interpretat că nu sunt probe suficiente...
- Exact. Şi cele existente sunt circuns.. circum...
- ...stanţiale...
- Exact. Deci, fără icră în el, ce mai era să facă cu sturionul? Să-l arunce în baltă? Să putrezească pe-acolo? Să împută balta? Poate azi mâine vrea alt român să meargă la pescuit, vrei să îl lipsim de plăcerea asta? Dar nişte bandiţi, toţi, dom'le! Am cerut să se aducă proba, sturionul, deh! Cică se împuţise. Ei pe naiba, îl mâncaseră!
- OK, să lăsăm Delta. Cum e cu Apusenii?
- Eeeh, frumos. Cetăţile Ponorului, Scărişoara... Hehei, am fost şi eu tânăr...
- Da cu Roşia Montana?
- Drăguţă, acolo e făcătura ungurilor! Ascultă la mine, sunt deşcă bătrână!
- Păi, cică poluează...
- Poluează pe naiba! Pe cine poluează? Oamenii au fost mutaţi. Dom'le, ţara are numai de profitat din investiţia asta. Ne bagă şi pe noi în Europa. Dar ungurii nu vor!
- Se pare că le-am poluat Tisa... Acum se tem de cianuri.
- Dom'le, dar că o mulţime de unguri au putut atunci să mânce peşte gratis, nu spune? Ascultă la mine, vor să pună mâna pe Apuseni. Dar românii nu se lasă! Mai bine îi surpă cu totul, să le rămână nişte bălţi împuţite!
- De aceea aţi dat aviz celor de la Gabriel?
- Dom'le, uneori e nevoie şi de sacrificii. Prea vrem să le primim de-a gata.
- Domnule Senator, asta poate duce la o adevărată catastrofă ecologică. Uitaţi ce s-a întâmplat cu Marea Neagră!
- Te referi la plaje? Lasă. Dom'le, că se curăţă.
- Nu, domnule Senator. Dar citeam undeva... nu îmi mai amintesc unde... că pe fundul Mării Negre nu mai e pic de viaţă! Sub 300 de metri, 350... nu ţin bine minte, nici alge nu mai cresc!
- Ei, taci! Stai puţin. Cine a făcut drăcia asta? Şi presa nu suflă un cuvânt. Dom'le, e mai rău ca pe timpul comuniştilor! Când nu ne convine ceva, ciocul mic. Precis e vina marinarului!
- Marinar? Care?
- Hai, nu fă pe prostu'. Ăla galben vopsit, hăhăhă... Beţivanul. Da, dom'le, cine ştie ce a aruncat el în mare pe când era căpitan de vas. Nu a dat foc unei flote întregi? Nu a vândut una? De ce nu ar fi poluat el şi marea?
- E greu de crezut. Singur...
- Nu, cu ruşii. Nu se pune el bine cu ruşii? Nu-i pupă acum în fund? Poate ei au tras deja conducta, proştii de români nici nu ştiu. Şi se mai întâmplă, că doar şi ei e oameni. Tot de la comunişti au învăţat meserie... Uite ce fac acum în Deltă!
- Ăia sunt ucraineni..
- Lasă dom'le detaliile, ţi-am mai spus. Nu vorbesc tot ruseşte? Să le fie ruşine. Investitorii români au băgat o groază de bani pe canalele româneşti - să vină ăştia acum să le ia caimacul!? Nu, drăguţă, cât sunt eu în subcomisie, în Senat... nu se va întâmpla una ca asta! Hai că trebuie să plec, s-a terminat şi sticla. Să ştii de la mine, că sunt deşcă bătrână, fereşte-te de portocalii. Şi mai lasă sectcarii în pace, că află cei de la Brucseles şi ne-o trage. Avem destule bube în cap. Hai noroc, plăteşte tu consumaţia. Precis ţi se dă diurnă...

- Ce e asta? mă întrebă Şefu uitându-se peste hârtii.
- Interviul cu senatorul...
- Las"că ştiu să citesc. Bă, de ce te-am trimis să stai de vorbă cu el? Să afli dacă va candida la alegeri şi unde anume. Şi tu cu ce vii?
- Păi, chibzuiesc eu cu voce tare, cred că la Tulcea. Sau poate la Alba...
- Ieşi afară! Şi să nu umbli cu deconturi, că îţi tai din salariu!
Am ieşit cu coada între picioare. Înainte de a închide uşa, am surprins câteva frânturi din conversaţia telefonică a şefului:
- Băi Georgică, da, cred că va candida la Alba. Sunt bani acolo! Vezi, spune-i lu" nepotu să se vâre şi el pe listă. Iar văru-tu din Tulcea ar trebui să se dea cu Măcăilă...
Uite ce înseamnă să te pricepi la politică, mi-am spus, închizând încetişor uşa după mine.

Cenaclu Literar: