A apărut un nou număr al revistei Faleze de Piatră

[[wysiwyg_imageupload:250:]]

 

 

http://falezedepiatra.net/


 

                                                Sumarul revistei

 

Titlurile materialelor publicate:  

  • Category: Arte  (9)
    • Ce o fi asta KITSCH ? 

      Dacă deschidem dicţionarele la termenul Kitsch găsim în general explicaţia unei arte vulgare, sentimentale şi afectate. Intenţionat evit cuvântul kitsch preluat din limba germană  adică "de prost gust, efemer, de duzină ", pentru că ideea de prost gust, în sine, nu este discutabilă obiectiv.  Cu timpul au fost adăugate la noţiunea…

    • Claude Lorrain - Arta peisajului 

        Claude Lorrain  Peisajului Redescoperit     Ochii tăi Ruiz cărbune şi undă emană  negru şi lumina adâncă hărţile marine aduc corăbii  cu întâmplări adevărate piper şi scorţişoară velele întinse de marinari îţi ating obrajii vântul din grota lui Neptun  umfla bluza-ţi albă şi spicele, ele nebunele î�…

    • Fresca 

      SI  PURITATEA  EXPRESIEI  ARTISTICE Rafael Sanzio avea 25 de ani si era un pictor putin cunoscut, cind a fost preferat de papa Iulius II sa decoreze cu fresce una din incaperile Palatului de la Vatican.  Sala aleasa servea ca biblioteca si era locul preferat al pontifului. Cei doi pereti intregi ai incaperii, adica cei fara usi sau ferestre, au fost…

    • Grotescul în pictură 

      REALIMUL INTERSECTAT DE SIMBOLURI Un bun prieten mi-a facut cunostinta cu arta lui Moreno Pincas, pictor israelian traitor la Paris, care va vernisa in curind o expozitie a sa la Muzeul de Arta din Ramat Gan. Stilul sau ar putea fi considerat inclasificabil. El ignora toate modele si modelele, creaza compozitii dense, populate cu grupuri teatrale,…

    • Le LAPIN AGILE, cabaretul artelor 

      În istoria artelor găsim mărturii despre acest faimos cabaret Parizian  deschis în Carterul Montmartre încă din anul 1853. La origine era numit Cabaretul Asasinilor, ecoul unui raid al unor huligani care dau năvală în local şi omoară pe fiul proprietarului. În jur de 1875 un pictor din regiune, Andre Gill pictează o firmă nouă cabaretului…

    • Marga Grauenfels - Ceramica reinventată 

      Ea a luat lutul şi l-a frământat ca pe un suflet cu care vorbeşti, depănau frământări, discuţia se lungea la o cafea băută între zori şi noapte, fără ţigări, fără nimeni în jur doar cerul. Uite .. forma asta nu e bună, mişcarea asta parcă stă , timpul trece in gol, o luăm de la început, din nou, cu dârjenie. Într-o zi am găsit…

    • Oameni şi flori  

      UN  MESAJ  DE  FRUMUSETE  SI  PURITATE Stefan Luchian a fost considerat un pictor al florilor. Sint cunoscute si apreciate numeroasele sale tablouri, naturi statice reprezentind dumitrite, anemone, albastrele, crizanteme, garoafe, maci, bujori sau trandafiri in ulcele, sugerind apartenenta locala. Dar in mod paradoxal, in celebrul sau tablou…

    • Oraşul viitorului văzut de artişti plastici 

      Primul oras al viitorului ar putea fi gata in 2020…E vorba de Tianjin, la oarecare distanta de Beijing, un proiect in care s-au implicat China si Singapore. Un oras total independent de combustibilul fosil, care se va sustine singur prin energii regenerabile… In principiu, specialistii sunt de acord ca aceste aglomerari urbane vor fi orase ecologice.…

    • Vlad Nicolau 

      ŞI  ARTA  PE  COMPUTER Era inevitabil… Computerul a cucerit si teritoriul nedelimitat al artelor plastice, propunindu-ne, printre altele, pictura digitala. Cu o biografie nu mai veche de vreo zece, cincisprezece ani, noua forma de exprimare in arta este in curs de continua dezvoltare, rezervindu-ne probabil destule surprize. Avind la baza fotografia…

  • Category: Articole  (10)
    • Câteva grade sub zero - din amintirile unuia care credea că e (bine... 

      “ Priviţi la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n-au cămară, nici jitniţă, şi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai de preţ sunteţi voi decât păsările! Şi cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot?” Luca 12, 24-25 S-a bătut cu ursul. În sân purta mereu coji de pâine. Zice că le-a…

    • Citind „Lumea de sub pod ” de Zoltan Terner  

                                                                                 Citind „Lumea de sub pod”, mi-am dat seama că Zoltan Terner a adunat, de-a lungul anilor, printre altele, şi nişte cioburi de oglindă, mai mici sau mai mari, şi le-a alăturat, le-a potrivit, voind să facă din ele o oglindă nouă,…

    • Comunicare imposibilă 

      O bronşită cronică m-a determinat  să  merg,  într-o  dimineaţă,  la spitalul de  pneumologie.   M-a preluat o asistentă  cu ochi verzi, atentă mai   mult ,,la  om’’, decât  la oameni. După ce mi-a luat  sânge şi spută  pentru analize,  a rugat-o , prin telefon,  pe o doctoriţă  de la etajul 3, să mă preia. Amabilitate…

    • Dragobetele la români şi mărţişorul- fotoreportaj de la Liga Scriit... 

      Ieri 25.02.2012,  am simţit primăvara aidoma unui fluture fâlfâind de sub zăpadă. Ultimile zile ale lui februarie se topesc sub razele de soare la fel ca şi zăpada transformată în apă de ploaie, care se scurge la canal. Într-o asemenea zi frumoasă, mângâiată de razele soarelui primăvăratic am paşit spre biblioteca Metropolitană la…

    • Dreptul la considerare 

      Nu spun în fiecare zi că te iubesc de crapă piatra în o mie de bucăți și aceste o mie de bucăți se fac nisip și acest nisip se face infinit iar acest infinit îl țin în mâna dreapta și îl sărut cu toată iubirea mea pentru că este timpul în care te voi iubi totdeauna. Mi-am spus că trebuie să smulg dorința și să o sărut ca…

    • Edecari 

                  S-a făcut mai bine de un an de când trudesc necontenit să dau trup unui proiect la care visez de multă, multă vreme. În lungul a atâta amar de vreme am stăruit să mă apropii de miezul acela pe care-l bănuiam viu, fertil şi benefic. Să mă apropii şi să-l scot la lumină. Nu vreau să discut, şi n-aş vrea ca cineva…

    • Eminescu reacţionar? 

      Detractorii contemporani ai lui Eminescu, după ce au minimalizat valoarea sa literară, au atacat doctrina sa politică şi l-au anatemizat drept şovin. Dacă valoarea estetică a creaţiilor eminesciene este imposibil de negat, celelalte două probleme sunt discutabile şi merită atenţie. În doctrina sa politică Eminescu s-a arătat un partizan al…

    • Numele meu sună frumos azi, 29 decembrie 

      Numele meu este Alina Dora Toma. Hoinăresc prin existenţă însoţită de aceste trei substantive proprii. Bună parte din copilărie am simţit o invidie nedeclarată pentru toţi cei care aveau o zi onomastică, pentru că sărbătoreau şi primeau cadouri de două ori, pe când la mine nu veneau decât o singură dată. Între timp, m-am…

    • Rînduiala 

      Urmăream pe Youtube un interviu realizat de Grigore Leşe în Ţara Loviştei. Un bătrîn de peste 80 de ani, născut, trăit în acel sat de pe dealuri. Un petec de ogor pe vale, o casă, o curte plină de animale.  Singur: copiii, nepoţi plecaţi pe la casele lor. Îşi ducea singurătatea cu munca, amintirile şi horitul.   ''Kogaion'',…

    • Te mândreşti cu pantalonii tăi cârpiţi exemplar 

        Suntem eroii din povestea noastră. Scrisă de noi, de ceilalţi şi de Dumnezeu. Indiferent de rol, rămânem stăpânii neîncoronaţi ai scenei. Dramă sau comedie, spectatorii aplaudă în picioare, finalul fericit sau tragic. Casa ta nu mai înseamnă „acasă”. Uneori poţi avea „mult” fără să realizezi cât de…

  • Category: Literatură pentru copii  (4)
    • Există Moș Crăciun! 

      Eu n-am să fac o poezie, am să scriu un fel de proză; e prea târziu să caut rime, e prea târziu să mai fac versuri; ale lumii înțelesuri sunt prea greu de prins în versuri. Eu sunt doar un expozeu, bun de pus în vreun muzeu ca să vadă lumea care, calcă inocența în picioare. E prea târziu să mai fac versuri, că-s atâtea ne-nțelesuri…

    • Iarba fiarelor 

      Cocorii din adâncul cerului începuseră, după ce zburaseră haotic, să formeze stoluri mari ce se roteau ca apele în bulboană, îngroşând rândurile pentru a putea desena acele „V”-uri ce aveau să îi poarte departe, spre ţările calde. Dedesubt, prigoriile formau stoluri împletindu-şi vocile colorate, ca şi guşile lor, cu ţipetele…

    • Unde e Făt-Frumos? 

      Cu fruntea aplecată copilul s-a rezemat de măsuţă. Era în capătul ei un colţ de timp, cât să-i ajungă. O secundă şi-a ascuns fruntea în pernă, acolo unde timpul avea să-i spună povestea lui. Bătăi în uşă. Ignoră-le! îşi spuse Nu-i ajungeau mânuţele să-şi cuprindă universul din pernă. Stop ! îi spuse timpul…

    • Vulturaşul rotofei 

        Dedic această poveste scumpelor mele nepoţele Ana Sarah, Denisa şi Lorena şi nepoţeilor Darius şi Mario şi Dan-Ioan   În timpurile noastre, când păsări mari de fier cu coadă de foc brăzdau cerurile, pe coşul unui furnal părăsit trăia o familie de vulturi. În vârful acelui copac uriaş de piatră clădiseră un cuib…

  • Category: Poezie  (49)
    • Adulterinii 

        în noaptea aceea de abac mi-am dorit să te văd încă o dată dansând pe cerul de sticlă îmbrăcată în rochia de argint să-ţi privesc mişcările lascive ce mă înţepau ca nişte săgeţi atunci când luna se spânzura printre crengile dudului şi noi ne sărutam criminal la umbra lui mai ţii minte eram împreună doi…

    • aripile nopţii / în faţa ferestrei / cerului drag 

      aripile nopţii   copilul cel mic pătrunde în apă ca într-un somn care-mi respiră neliniştea pentru ca apoi dintr-o dată să păşească cu nişte ochi de statuie pe fundul oceanului (unde se joacă cu fluturi) şi asta durează o jumătate de viaţă mai ales iarna când stelele oftează profund sub ceaţa gălbuie   pentru…

    • Aş fi vrut să fiu iubita lui Allan Poe 

        într-o lume intermediară între cer și pământ să port coroniță din flori de câmp când intru în patul lui cuvintele toate să tremure din temelii pe trupul meu de marmură scrie in memoriam pielea strălucește mai mult ca o piatră funerară în bătaia iubirii tale sunt doar iubita ta dintr-o viață oarecare …

    • Aud miros aspru / Mai găsim / Sfârşit de vară 

      Aud miros aspru   Aud miros aspru De dincolo de maluri Acolo stă ţărâna şi cerne Strigătele, şoaptele, plânsul Cerne îndelung ce macină vremea   * Aud miros aspru De ploaie şiroind a vecernie.   Mai găsim   În lutul pe care îl amestecă veşnicia În tăcerea parfumului Unei…

    • Birdie / Birdie 2 / Birdie 3 

      Birdie   Birdie e corigentă la română. Proasta! A uitat cum se conjugă verbul a zbura şi asta de când i-au fost ciuntite aripile de o furtună; o săgetase un fulger care voia să se joace de-a baba oarba el – legat la ochi ea – alergând azuriu, cu dâră de alb pe degetele picioarelor; murise zăpada sub…

    • Buzunarele noastre intime / În arșița nopții / Triptic poetic  

      Buzunarele noastre intime Nu facem decât să ne-mbrăcăm, Să ne dezbrăcăm, Iar timpul trece vijelios, Trenul nu are o stație terminus, După un timp o să înceapă Să zboare lin, Ca un coșciug luminat, Spre făcliile cerului, Vom continua discuția, Tu îmi vei spune că mă iubești, Eu voi răspunde ușor distrat, Dar sărutul tău…

    • Colbul / Venise satul îmbrăcat / Şopronul cu găleţi 

      Colbul   Moale sub călcâi mătăsos noaptea pietrele îmbrăţişate ca ouăle de cuib uliţa din gard în gard purcede ca o apă gri   fierbinte ziulica adânc sub talpa roţii cleios printre degete când plouă   caii tuşesc ochiul roşu sub ochelarii de lună sudoarea trage malurile…

    • cursul de iniţiere în sine 

        inima mea este un apartament de ceară în care locuieşte unicul meu lup mereu atent să mă sperie cu binefacerile nedreptăţii   eu sunt lupul lupului meu nu avem nimic de dat nu avem nimic de luat   am renunţat la proprietăţile noastre din Eden   călătorim în derivă printre oglinzi…

    • dans 

        deschide-mi rănile, te rog. închid o margine de cuvânt în pumn. răsucesc ninsorii trupul. răcorite fraze se nasc în punga noului an. păcălite de fulgi, ierburile cresc sub căciuli de zăpadă încropesc un ceai din esenţe de gând. matură hotărâre. banală alegere. pădurea îmi cere sunet de…

    • Dor de Eminescu / Sărut mâna, doamna mea / Iubirea vorbelor deşarte 

      Dor de Eminescu   Eminescu trece stea alunecând Floare de lumină, umbra mea de astră A-nflorit tăcerea clipelor plângând Geană de-ntuneric, pasăre albastră Veronica strânge clipele în pumni Și le risipește ca un somn în poală Poate tu, iubito, astăzi ai să suni Să răsune noaptea în fereastra goală Teiul peste…

    • drumul spre casă / o jertfă atât de puţin eroică / basm cabalin 

      drumul spre casă   în dimineaţa aceea dumnezeu era ocupat îndesa oameni în tramvaie supraaglomerate ajutându-i să se respire fără prejudecăţi ca şi cum i-ar aştepta moartea la prima staţie   tata îmi dăruise cândva o numărătoare cu bile însă cum nu-mi plăcea să mă joc singură pierdusem…

    • După petrecere / Ruiz / Iarba din tâmplă 

      După petrecere   După petrecere el bea aşezat cafeaua Prin casă plutesc relicvele anului trecut Sticle de parfum Chanel Scrumiere golite de sens Femeia stă în bucătărie Împarte farfuriile după culori Aruncă resturile la păsări Proastele se bucură nu ştiu că s-a irosit încă un an   Dimineaţa…

    • Eclipsă 

        Încerc să privesc soarele printr-o piatră... Ochiul meu eram eu, eu şi pământul... Piatra părea faţa nevăzută a lunii, condensată într-un punct de materie... Mâinile, ah!... mâinile mele prea lungi sau, poate, prea scurte erau urme de paşi în valsul gravitaţiei... Tu mă priveai cu îngăduinţă şi curiozitate as…

    • Elegia de la Cluj 

          Acest pescăruș pestriț este Cătălin Tibori. el este copil de sufletul unui pescar bătrân și-a soaţei sale sterpe. Bătrâna îl adoră din spatele capotului ei petecit și-l omenește aproape în fiecare zi iar din când în când îl închide drăgăstos într-o colivie veche-veche împletită…

    • elegie de iarnă / chiar dacă... 

      elegie de iarnă   sunt în lumea aceasta cu multe lumini artificiale ce îmbulzeală, fiecare se calcă-n picioare pentru o nouă tigaie. dar,  pe o bancă zgrunțuroasă în parcul părăsit, doi bețivani se țin de braț și își spun unul altuia: Crăciun fericit! o bătrânică cu sacoșele de rafie caută prin tomberoane …

    • Elegie pentru trecerea timpului / scârțâie cumpăna fântânii / poem ... 

      Elegie pentru trecerea timpului   Vremea iubirilor trece, timpul toarce mersul lui, primăverile ne-acoperă cu mirosul lor picul de fericire care ne-a mai rămas; vin cocorii, gânduri întoarse spre trecut, care se-adună la marginea unei poieni de vis.   Lumina porţii s-a deschis spre infinit, caii albi se joacă…

    • Iarna ca un gând 

        E iarnă se aude îngroşându-se gheaţa sub lumina ce se sparge în cioburi cenuşii. Aerul vibrează şi taie ca sfârcul de bici iar copacii, sfeşnice cu luminile stinse, se apleacă icnind peste sângele limpede al pământului încremenit în izvoare. Cerbii îşi pierd fără soroc podoabele amestecându-şi…

    • În contratimp / Zeta – femeie-copil de bani gata / Simbioză 

      În contratimp   Pe zi ce trece, tot mai abitir, îmi grăbesc pasul pe sub lumini ascuțite, îmi subțiez umbra, o strecor între mână și piept, în pana mea, ca pe o foaie neagră de hârtie, o lungesc apoi – înălbită cu hieroglife – până la următorul răsărit, ca-ntr-un târziu s-apară nimeni de nicăieri și…

    • Just Another Letter / Mălini / Trecut 

      Just Another Letter   hi, Sharona. doresc ca scrisoarea să nu ajungă la tine. poate te-ai mutat și  poștașul nu îți aduce scrisorile expediate de bărbați...   nu mi-e dor de tine. am uitat cum dansam în Trafalgar Square.   urmele mușcăturilor tale s-au vindecat. nu mai suntem nici măcar prieteni. …

    • lasă-te în voia lor / voi ajunge la tine... 

      lasă-te în voia lor   de aici încolo nu-i decât continuarea unui început sub pensula unui pictor umbra ta purtând aura singurăţii mele ca un dar nedesfăcut în fața căruia ți se aburește sufletul flăcări albe albăstrind pământul – cântecul tău de dragoste pe care de câte ori îl ascult uit să plâng... …

    • lecţia de zbor / moartea mea! 

      lecţia de zbor   într-o zi am să te-nvăț să zbori fără aripi aripile sunt accesorii de fițe pentru cei mai capricioși dintre îngeri să nu mai spun că sunt total inutile mersului pe jos iar tu tu ai picioare frumoase și gleznele prea fine să nu simți în talpă sărutul pământului ca pe o…

    • Marginile mele / ochiul cuvântului / Dresaj 

      Marginile mele   nu știu dacă poți accepta altceva decât studiul reacțiilor tale ce tu simți în raport cu obiectele sau alte ființe tu ești centrul sau cum îți zici jumătate de Zeu eu însă sunt în corelaţie numai cu marginile mele, curbura spațiului, văzduhul, luna care îmi dictează pur și simplu levana…

    • Marketing / Atenţie, se închid uşile! / Trăim într-un cub Rubik 

      Marketing   în bradul meu de Crăciun mi-am agăţat toate amintirile pinguinul de când aveam un an săniuţa de la bunici o mireasă primul cadou de iubire un ursuleţ foarte mic mângâiat demult de fetiţa mea   mereu am adăugat dar mai e loc pentru amintirile ce aşteaptă să vină   anul…

    • Năluca nopţii ( poem însoţit de comentariu critic) 

      NĂLUCA NOPŢII, MIHAI GANEA   Locurile comune şi transcendenţa   Năluca nopţii, discursul poetic imaginat de Mihai Ganea, induce, la o primă şi grăbită lectură, o stare de perplexitate. Avem de-a face, în aparenţă, cu o suită de imagini şi de expresii „sustrase” din arsenalul cutumiar poetic şi religios. Rezultanta…

    • Nimic de spus / Fals rutier 

        Nimic de spus   Nu am nimic de spus. Nici să tac nu am nimic. De ce să vorbesc când frigul adoarme odată cu mine şi de ce să nu tac dacă morminte se deschid ca să-mi primenească, în Calea Lactee, lacrima? Nu am nimic de spus... Poate că mâine, când primul gând al dimineţii va fi al tău şi ochii se vor…

    • nu înţelegi că nu suport tangoul? / Omul din colţul gurii / în ogli... 

      nu înţelegi că nu suport tangoul?   să zicem că parfumul tău Chloe e cel din Tartar ai spus mereu că naivii sunt la modă prelung tabloul meu te privește se rușinează de culoarea roșie dată excesiv pe buze tăvălești sadic vârful degetului mare prin frișcă pe atunci râdeai duminical și făceai șmecher din…

    • O fereastră în timp / Poemul dintâi /  

      O fereastră în timp   Nothing is real and nothing to get hung about. White Roses Fields forever   Isus, Eminescu, Îngerul blond şi tu, plutind într-un ghem de lumină între mine şi cărţile mele, mai curată, mai frumoasă, mai vie, decât toate personajele închise acolo şi mai străvezie decât ferestrele l…

    • Păianjenul 

        Oricât aș vorbi despre cântec, Nu-i nimeni, nu-i nimeni s-asculte. Cu gândul întors la cei vechi, Mai scutur de praf un proveb- Aș vrea să-l împart, înțelesul Să-i storc,și să merg mai departe. Se țese cu sârg împrejur O pânză de voci repezite. Păianjenul,azi,e stăpân, Şi cerul abia se mai vede &n…

    • pantofi de purpură 

        în călătorul din mine aşază un decor fixează în limpezime imateriala lumină pământul întâiului sărut rostogoleşte un oraş fă apa să vorbească să dai drumul ochilor tăi să treacă singuri prin singurătate   poate poţi să-mi spui: ţii atlasul de-a-ndoaselea dar licăreşte luna de…

    • pe străzi arhanghelii aprind lumini grenadine 

      pe străzi arhanghelii aprind lumini grenadine   ziua dă să moară în geamul înnegrit arhangheli cu greu îmblânziţi aprind lumini grenadine pe străzile încă neninse   în cameră artaud rimbaud nancy doar câteva cărţi mâzgălite pe biroul împânzit de foi unde ţi-ai uitat de vreun an lângă…

    • Pianul cu fluturi 

        Dacă îmi arăți cum se îndrăgostesc femeile, am să-ți cânt la pianul cu fluturi despre primăverile mele netrăite, despre toamna mea nechemată, despre răsăriturile lungi de vară și despre înserările care trebuiau să mă găsească pe drumuri în urcare.   la puține cuvinte le-am învățat conținutul, la…

    • plumb în lumină / Nebunii nu ştiu să moară! ( Tinerii Scriitori ) 

      plumb în lumină   adorm nopțile în mine dinainte să-mi închid pleoapele. inima de plumb mi le-a strâns pe toate. toate stelele. toate lunile pline. le-a cântărit, le-a adunat, le-a înmulțit și cu ele a măsurat veșnicia   știu tăcerile ei, cunosc și când e furtună, căci atunci aud stelele cum fac dragoste cu…

    • Poem prin care mă lepăd de mine / Steaguri găurite flutură a drepta... 

      Poem prin care mă lepăd de mine   Vine o vreme când viaţa e o umbră Cum este pământul pentru copaci, Când sângele nu mai are răbdare cu inima Şi eu rămân pe urme, în spatele meu, Alerg şi nu pot să mă ajung.   Nici tu nu mă mai aştepţi, pleci de nebună, Lunatică, te cheamă stelele plutind Cu rochiile albe…

    • Poezia mea plânge ca mine 

        Durerea s-a întins pe cutia toracică, desfrânată şi neinterzisă, îmi colindă inima uşor-uşor îmi trece prin măduvă şi-mi roade 206 oase sângele meu – e mai deosebit s-a prelins în mine din marea roşie atunci când Mama şi Tata făcură dragoste iubindu-se la superlativ ochii …

    • Potopul zăpezii / 30 şi 8 

      Potopul zăpezii   Ningea hotărât peste vieţile noastre. Fluviu curgea fără apă, oraş curgea fără străzi!   Ninsoarea acoperea casele şi statuia oraşului; acoperea inimile şi statuia oraşului! Sală de aşteptare gândul meu acoperit de ninsoare! Luna sufla goarna peste oraşe, aşeza straturi mari de…

    • Revedere 

        Zorii mijesc sub trupurile amanților târzii Pleoapa se ridică fragedă, ca un fir străveziu de omăt De pe ochiul încă adormit, Luna înspumată, galbenă, își adapă norii-copii Cu ambrozie dulceagă de zeu așteptând. Dorința pătrunde iarăși printre zăbrelele moi ale sufletului Și umple, efervescent, palmele Lipi…

    • Rondel de păpuşar / Rondel nostalgic / Rondel în ultimul ceas 

      Rondel de păpuşar   Cortina s-a desprins şi a căzut Dezvăluind privirii indiscrete Pe-abilul dirijor de marionete Şi de uimire publicul stă mut El cu acelaşi zâmbet prefăcut I-ndeamnă pe naivi să se desfete Cortina s-a desprins şi a căzut Dezvăluind ascunsele secrete Spectacolul e trist şi revolut Se…

    • Sigilii în cheie minoră 

        Întocmai ca în picturile de pe paravane îmi place să ningă mult, a singurătate, apoi să dea îngheţul printre frunze aducătoare de uitare acolo unde lumina nu însoţeste, încă, paşii nimănui poate doar un subterfugiu vulnerabil imaginat de Rilke într-o încercare instinctivă de a învăţa indiferenţa, atipic, după…

    • sms / ziua de-o tonă 

      sms   to: e şi totuşi despre moarte e mai uşor să scrii o privesc cum stă în colţul camerei şi se încălzeşte de burta câinelui meu am început s-o iubesc de când mă leagănă mâinile reci de beton ale oraşului   to: a mi-ai promis nişte lecţii prin ele trebuia să învăţ cum să-mi confecţionez un cer doar…

    • Sonetul felinelor în rut / Cerul deznoadă ploaia / Ultima zi a unui... 

      Sonetul felinelor în rut   Felinele în rut îşi simt chemarea Savana s-a-mbrăcat la fel cu leii, Din capul uriaş mugeşte marea Cătând în aer scâncetul femeii. În doi, închid acelaşi cerc şi zarea Coboară pleoapa picurând tăcere, Copiii nenăscuţi numărătoarea Şi-o pierd în sferturi coborând din sfere. Ca-ntr-o…

    • Statui / Zbor din oglindă / Comparaţii 

      Statui   mereu am crezut că dacă spui cu voce tare ,,treisprezece” dacă te îmbraci în roșu și deschizi ochii poți vedea prin ferestre orașul renovat și femeile cum duc coșurile pline ascunzându-și la sân gustul ultimei seri și dacă nu poți căra mireasma din sânge poți cânta până la capătul zilei până ce…

    • Strada 

        Orașul se frământă, sinistru și murdar, Mulțime somnambulă, haotice plimbări, Și parcă toate-s una, pieton și trotuar, Și ochii, și mirarea, și spații verzi, și gări...   Un surogat de pace plutește-n asfințit, O inimă uitată zvâcnește-n semafor, Ce joc de ne’nțelesuri, lunatic și…

    • time killer / Luându-mă, nimic voi nu-mi luaţi / În palmă lacrimi s... 

      time killer   timpul împușcat în ceafă mi s-a prăvălit cârpă la picioare cu bocancii l-am călcat pe cuvintele bolnave i se împrăștiaseră în jur ca un creier pășesc peste el căutând un alt timp să mă nască un timp fără gaură-n ceafă   Luându-mă, nimic voi nu-mi luaţi   Tu, cel ce mă…

    • Tonus 

        Pe linţoliul alb al tăcerii, răpuşi zac copiii lui Chirico, îndureraţi şi orbi ei azi n-au îngropat numai zborul ci şi aşteptările noastre, abia de mai pot privi către icoana amăgiţilor lumii eu însumi dizolvându-mă-n în aburi de frică, pe fâşia dintre lumi cineva s-a oprit şi acum plânge ritmic îl aud cum…

    • Tremurul 

        Tremurul acesta îl duc de la începuturi. Nu l-am perceput decât foarte târziu, atunci am ştiut că toţi oamenii îl poartă de la naştere. Şi dincolo de moarte. Pentru că mai apoi l-am simţit, în fiinţe, clădiri, în pământ şi în astre. Tremurul se poartă de toate câte există ca un dat. Şi toate vibraţiile compun…

    • Tu... Eu / Te-ntrebi ce se-ntâmplă... 

      Tu... Eu Alunecăm ca două iluzii, Suntem în acelaşi gând şi nu ne vedem, Traversăm aceeaşi undă scăldată-n câmpiile din vis Şi flăcările ei în faţa noastră se înalţă.... Dincolo de tânguirea trestiilor, dincolo de pietre, Doar forţa singurătăţii în mireasma vântului şi a ierbii... Uşor ţi-e numele, ca briza…

    • Văd / Să muşc din soartă / El nu ştia că dorul… 

      Văd   Văd munţii agăţaţi de colțul lunii, e un pendul agonizant pământul, în vârf de ciuturi mai presară vântul, doar praf de amăgire, pentru unii.   Cutume ale lumii, aberante, ca niște ploi acide mă usucă, când trupul meu teluric e pe ducă, văd clericii cu feţe arogante.   Văd gândurile-n…

    • Zmeie pentru nevăzători / Incendiu de fân cosit 

      Zmeie pentru nevăzători   Ți se pare că sunt iedera pe care o stăpânește păianjenul de cuget, liniștită, poate somnoroasă și împietrită pe zid. Uneori mă trimiți să te caut sub pietre; fără să vrei îmi arăți izvorul rătăcirilor tale, acolo pot inventa o imagine arteziană să-mi vegheze un bob secetos în care…

    • Toma 

      introtoma nu a scris despre guvernământ nici nu era sfânt îşi luase casa-n barcă într-o vară şi fugise-n lume se îndopa cu minciuni frumoase pentru oameni mari şi da pe gât rachiu de calitateC1 ne găsisem unul pe altul într-o cârciumă asortată cromatic cu acel septembrie din 2011 pe şevaletul unui pictor malefic convis că deţine…

  • Category: Proză  (66)
    •  Şi caii mor… 

      Dacă acţiunile pe care le iniţiem s-ar răsfrânge direct asupra noastră, oare am sta mai mult să chibzuim înainte de a întreprinde ceva? Mă îndoiesc… Încărcată cu asupra de măsură, căruţa s-a poticnit greu într-un smârc. Fire neînduplecată, Radu a început să-şi bată fără milă caii, neputând să conceapă că străduinţa…

    • Am o eugenie... 

      - Am o eugenie. Vrei? - Da. Când mergem acasă? - Peste o oră. Mergem cu o salvare. Stai aici liniștită și mănâncă eugenia până îți fac externarea. Încearcă să te mai piepteni. De ce nu te tunzi? Ai părul încâlcit și te arată slabă rău. Stai aici cuminte. Când termin treaba mergem acasă. Făceam pașii mici. Amețeam.…

    • Amiază geroasă 

      Amiază geroasă de primăvară, în ciuda cerului senin şi a soarelui puternic. Razele cad pieziş, topind ţurţurii de la streaşină – chiar dacă termometrul ar arăta, probabil, minus 30C. Fenomen obişnuit la această latitudine Up-North. Se aude clinchetul cristalin al stropilor îngheţaţi în drumul lor spre gheaţa de la poalele mobilului.…

    • Anonimul 

      S-a născut, a trăit şi a murit un anonim. Adesea, anonimul se naşte dintr-un tată botezat Ion şi o mamă botezată Maria. Dacă se năştea din tată cu numele Pian şi dintr-o mamă numită Lisabona, poate că l-ar fi chemat Alaindelon sau Maybah, Gigibecali sau Paris, dar aşa, pentru că pe mama a chemat-o Maria şi pe tata Ion, naşul i-a dat…

    • Aproapelui cu ură (fragment) 

      «Iubiți pe vrăjmașii voștrii, binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, faceți bine celor ce vă urăsc...» Noul Testament       Se înserase de-a binelea. Soarele s-a ascuns demult după crestele Dobrucii, iar printre frunzele tremurânde ale merilor crenguroşi din livadă începeau să clipească ușor, una după alta,…

    • Arbeit macht frei 

      „nu oricine-i rândunică intr-un liber și mândru zbor... „ Frau Odel o întâmpină cu privirea aceea albastră cu reflexii metalice zâmbind, atât cât poate ea să zâmbească.O întreabă dacă a dormit bine.Știe că o face doar să se asigure că este aptă de muncă dar îi muțumește de întrebare.Se  ridică de la recepție și o ia…

    • Bilete de loterie (I) 

      E joi. Sunt liberă câteva zile. Duminică am musafiri, îl serbăm pe Costel. M-am sculat devreme şi el m-a dus la piaţă şi m-a şi adus. M-a lăsat în faţa blocului şi a plecat la muncă. Sunt o femeie organizată şi viaţa mea are câteva repere clare, între care şi nişte reguli pe care nu le calc, chiar dacă uneori sunt tentată. Asta îmi…

    • Cercelul 

      Deschise poarta, care-i zgârie timpanele cu scârţâitul ei prelung, păşi în curte, după care o închise cu acelaşi zgomot neplăcut. De fiecare dată când trecea prin deschizătura acesteia, îşi amintea că trebuie să-i ungă balamalele, dar uita aproape instantaneu, ca să-şi reamintescă la următoarea operaţiune similară. „Hai că azi te…

    • Cinci pâini şi doi peşti 

      Într-o zi l-am aflat pe Dumnezeu. Stătea cuminte la coadă la pescărie şi când i-a venit rândul a cumpărat doi peşti. - Daţi-mi-i pe ăia mai mari, vă rog, şi-a exprimat politicos El dorinţa firească de client. Vânzătorul a bombănit ceva, cum că pe el îl pedepseşte patronul dacă nu dă peştii la rând, cum s-or nimeri, mari…

    • Cînd nu ştiu ce vorbesc 

      Sunt cîţiva ani de atunci. Venisem pentru prima dată în România, după un deceniu de când o părăsisem. Timpul mi-a permis să petrec vreo zece zile la Costineşti, staţiunea de suflet a tinereţii mele. Stăteam în gazdă la un localnic. Era început de iunie, eram unul din puţinii vilegiaturişti din sat. Oferta mai mare decît cererea, aşa…

    • Codrul Şoaptelor 

      fragment Se furişau printre arbori în cea mai deplină linişte, învăluiţi de umbra şi nemişcarea ce-nconjurau povârnişul de după turn. Caii şi hărăbaia pe patru roţi îi lăsaseră într-un luminiş, aproape de culmea golaşă de pe care străjuiau ruinele. Se povestea că acolo trăise o regină nespus de frumoasă dar crudă precum o…

    • Colinda 

      Îmbătrânise fără timp Mihai, ducea cu el o cârcă de gânduri prin regăsirea vechilor cărări din satul aproape singur și trist din preajma sărbătorilor. A plecat de acasă conform orânduielii, după terminarea claselor primare să dea examen la o școală care să-i scape pe părinți de povara întreținerii lui. A învățat electricitatea…

    • Coverga bunicului 

      În satul de baştină al copilăriei mele, tata-mare îşi purta doar porecla - Tobârlan- nu şi numele. Aspru, viguros, răzvrătit, falnic, cu cămaşa lungă de in, brăcinar, pantaloni albi de dimie, mustăţi şi baston. Bastonul şi-l căpătase cam pe la 75 de ani când a căzut din tei, urcat să-i culeagă floare Dumitrei, o femeie frumoasă la…

    • Crai de curte virtuală 

      Reporter: Ce părere aveţi despre scris? Mă refer, desigur, la scrisul de ficţiune! Pirgu Cornel (genul de individ a cărei figură i-o uiţi de cum i-ai văzut-o): Scrisu’?... Pârţ în traistă, neamule. Timp pierdut. Ce crezi că realizezi dacă scrii? Devii mai bun, mai înţelept, mai bogat? Ăia care ajung să trăiască din scris sunt…

    • Criza 

      Eram în primăvara aceasta pradă unor nelinişti abstracte, generate într-un fel de criza care se ivise pe neaşteptate, îngrozind lumea cu neprevăzutele sale perspective, sumbre şi rău prevestitoare, dar cu ascunse conotaţii în viitorul economic al nu ştiu cărui stat, dătător de ton, prin extrapolare, în universalitatea noastră terestră mai…

    • Cu orgasmul la gât 

      - Nu i-ar fi ruşine să-i fie, bodogănesc şi acum babele mai tinere, când trec prin faţa pieţei improvizate, aranjându-şi ochelarii de soare pe nas.         Tanti Filofteia vinde zarzăre şi ouă din coşuri de nuiele. Numai turiştii cumpără de la ea, sătenii o ocolesc ca pe o piază- rea.       Ore în şir urcă turiştii pe…

    • Curtea 

      Visam ceva frumos și am auzit strigătele surorii din tura de dimineață: - Sculați leneșilor că rămâneți nemâncați! M-am întiiiins lung, nu-mi venea să deschid ochii! Colegii de cameră, tropăiau spre dulapuri, noptiere, si cu prosoapele, săpunul și periuța se pregăteau să meargă spre spălător. Spălătorul, o sală din capătul…

    • De ce ţi-e frică nu scapi 

      Pe aleile grădinii, se plimbau oameni fără griji. Văzând splendoarea acelui loc şi feţele fericite ale oamenilor, e uşor de înţeles că ne aflăm în Rai. Liniştea se întrerupse atunci când poarta cea mare, de la intrare, se deschise brusc şi îşi făcu apariţia un bărbat speriat, plin de vânătăi şi de cucuie. - Tu nu ştii…

    • Despre Uși, Praguri și Ferestre 

      ACASĂ. Într-unele dimineți când te trezești, privind în jurul tău nu reușești să înțelegi imediat ce cauți acolo, simți că decorul ți-e ostil și nimic din tot ce avea sens până mai ieri nu ți se pare că te reprezintă. Nu te întrebi cine ești defapt, pentru că știi exact cine ești, dar nu te regăsești în ceea ce te…

    • Drumul izvoarelor 

      Din umbra unui petec de cer au început să se desprindă picuri de ploaie și amurg, tremura un vânticel subțire printre crengile copacilor pitiți după garduri iar drumul era aproape singur în șerpuirea lui printre secole....Apoi, precum tăcerile din lumina privirilor se prefac în șoapte, a început să ningă silabisit, lumina unui felinar brodat…

    • Eşarfa purpurie 

      Părintele comunitar inamovibil stătea sub copertina de stuf decorativ, la adăpost de ţepii radiali ai soarelui impertinent. Sub ochii lui abstract sclerotici, se unduia textura de mătase purpurie a defilării oamenilor muncii. Clasa muncitoare valsa încolonată solidar, ademenită de fanfara cu chipiu şi epoleţi. În superbia ei astrală, soarele…

    • Examen 

      Să fi fost orele 12-14 în nu ştiu câte ale lunii. Afară era soare şi tinerii se întindeau la vorbă stând în picioare sau pe bănci, aşteptând să le vină rândul să intre la examen. Din când în când mai trecea câte un profesor. Unora nu le ajungeai cu prăjina la nas nici dacă ai fi avut 2 metri. Alţii se opreau şi întrebau de…

    • Ferestre pentru irealitate - fragment 

        fragment din volumul bilingv de proză scurtă “Ferestre pentru irealitate” De ce se înghesuia lumea să-l audă pe Profesor ? Fenomenul căpătase proporţii care nu mai puteau fi neglijate. La un moment dat fusese cercetat discret, apoi destul de insistent, chiar audiat, neoficial, de către unii reprezentanţi ai autorităţilor. După…

    • Înțelegere 

      Când a întâlnit prima femeie adevărată, Pantelimon s-a însurat. De unde a știut că este adevărată? Păi cum să nu fie? Au trecut și alții prin biografia ei iar ultimul, de la care a luat-o striga după ea că e curvă, de unde denotă că-i părea rău nerodului. Paulina s-a măritat că l-a întâlnit pe Pantelimon, un vlăjgan deșirat…

    • Întrebări şi felinare 

      Taifasurile cu păianjenul meu preferat, Albert, sunt de cele mai multe ori imposibil de digerat... Profitând de momentul de neatenţie în care umpleam paharul cu vin, Albert trecu la atac. Mă aşteptam dealtfel la o asemenea atitudine din partea lui... Eram pregătit, de aceea i-am şi oferit acest prilej. Era un fel de complicitate pe care intuiam…

    • Ion a Cuțitașului  

      Când Ion a Cuțitașului intră în cârciuma lui Șchiopu, acesta, nebăgându-l în seamă, continua să se certe cu nevastă-sa. Ion se apropie de tejghea și ceru o halbă de bere, dar Șchiopu cu nevastă-sa "cotcodăceau" de parcă nici nu îl văzuseră. – Dă-mi o bere, bă! Sau ești surd?... Vezi că mintenaş îți destup urechile de…

    • Lady Writer 

      S-a întâmplat cu ocazia lansării primei cărți de poezii a celui mai bun prieten al meu. Vremea era splendidă, iar holul Casei de Cultură era destul de populat. Câteva baxuri cu sucuri ieftine pe care le luasem fără adaos comercial de la magazinul altui prieten și nişte fursecuri făcute de maică-mea reprezentau toată oferta neliterară a…

    • Lentila de contact şi damigeana 

      Viforniţa nocturnă din Piaţa Centrală îşi epuizase energia militantă şi obturase coerenţa statului ordonator. Cei dintâi au dat semne de plictis oamenii în uniformă şi fără chip. Primiseră gamelele de ceai, pâine şi câte o conservă pe care o desfăcuseră meticulos. Urma mâncatul propriu-zis. În dreptul gurii îşi croiseră cu …

    • Ludice (I) 

      Mărturisesc. Şi eu l-am vizitat Doctor. Fusesem decăzut din drepturi după ce vândusem Terra unor arahnide din spaţiu. Lumea n-a înţeles binele făcut şi m-a acuzat de înaltă trădare. Cerea să fiu executat. Atunci avocatul m-a sfătuit să mă declar nebun. Am făcut-o. Chestia e că juraţii nu m-au crezut, dar procesul s-a suspendat o…

    • Mâinile 

      -Tu ce crezi?, îi întreba Teo pe toți cei pe care îi cunoștea. Celălalt spunea câteodată ceea ce credea, alteori se simțea oarecum încurcat de întrebare. Teo îi întreba lucrul acesta mai ales când avea o nelămurire și ar fi dorit să pună în discuție ceea ce era neclar pentru el. Se mai întâmpla ca răspunsurile celorlalți să-i dea…

    • Mâinile sus 

        Gheo ăsta al nostru, căci despre el este vorba în matricola următoare, se gândi el ce se gândi, după care nu se mai gândi la nimic şi se culcă. După ce se culcă el ce se culcă şi dormi, se trezi. Şi se trezi el ce se trezi, apoi se culcă iarăşi la loc. Însă după ce se culcă el iar ce se culcă, se gândi prin vis că trebuie…

    • Marxiștii lui Gore stăteau cu ochii pe noi și ne spionau de vis-a-v... 

      Marxiștii lui Gore stăteau cu ochii pe noi și ne spionau de vis-a-vis de la Berăria lui Enache. Știau ei ceva de fenomen. Sirenele portului ţipară, despletitele. Gata fenomenu! Deznădăjduite, sirenele. Pleznind cu cozile lor strălucitoare un nod informaţional liber de influenţele câmpurilor magnetice. Care tot luau forme aiuritoare. De nu…

    • Medic la Tecuci ( roman în serial ) 

            CAPITOLUL 1. Chirurgul     Într-o seară de toamnă a anului 1984, cobora din trenul de la Bucureşti în gara Tecuci, un bărbat tânăr, îmbrăcat într-un costum de motociclist, legănând pe umeri un rucsac de culoare roşie, cu şină din ţeavă subţire de aluminiu. La vagonul de bagaje, se găsea ancorată o…

    • Melior 

       cap.1 - Revolta În momentul în care ne-am hotărât să ne urmăm instinctul și să lăsăm deoparte educația generată de Guvern ni se părea că făceam ceea ce e mai bine pentru noi și pentru întreaga națiune: luasem decizia de a organiza o revoltă. Însă nu orice fel de revoltă ci una națională. Aceasta pleca într-adevăr din interiorul…

    • Minuş 

      fragment 1/ 3  Soarele adormise o vreme pe murmurul roşu al mării. Pescăruşi întârziaţi la somn săgetau amurgul şi-şi strigau perechea. La mal, Minuş îşi strângea cu grijă năvodul. Astăzi întârziase pe mare, cu gândul ca mâine să lenevească si el mai mult. ”Duminica e ziua Domnului” parcă o auzea pe mama lui spunând…

    • Nu plânge, Willemina! (II) 

      Nu cu mult timp în urmă, cineva curăţase de zăpadă aleea largă, dreaptă, pavată cu dale de piatră, care conducea către intrarea principală. Locuinţa Wandei, o clădire veche, impunătoare, în stil Neo-Georgian, nu fusese, din păcate, prea bine întreţinută de-a lungul anilor. Pereţii săi erau murdari şi crăpaţi, iar cornişele…

    • O credinţă deşartă 

      - Ştiu ce vreau să devin când o să fiu mare! - Nu zău? Da’ acuma cum eşti? Mic? - Lasă vrăjeala că asta-i serios acuma. Vreau să mă fac jurnalist. Ştiam, de fapt, asta din totdeauna numai că acuma mi-am cristalizat... -Stai să-ţi cristalizez şi eu una că poate aşa devii cu adevărat preţios. Vezi tu, fiule, să fii jurnalist e o…

    • O pagină A4 despre o lume compensatorie 

      Scrisul este un handicap, aşa cum un om fără braţe se ajută de proteză sau un om fără picioare se jută de un cărucior cu rotile şi scriitorii supravieţuiesc prin scris, scrisul este o unealtă, un bisturiu mai exact, tăios care deschide orice nu poate fi deschis, te duce cu gândul la nodul gordian, oferă multe soluţii, dacă nu deznoadă,…

    • O singură umbră 

      Am senzaţia pe care trebuie s-o încerce omul din ultimul vagon al trenului, când omida compusă din treisprezece segmente trece, cu speranţa că merge pe drumul cel bun, la fiecare trecere(schimbare) de macaz şi totuşi, circuitul se închide perfect, reluându-se aceleaşi macaze, semnale, cantoane... De câteva zile trăiesc, aproape exclusiv,…

    • Oraşul Amestecat 

      Undeva pe pământ există un oraş, în care, casele sunt numite într-un fel curios. Pe o stradă se află casele culorilor: casa galbenă, casa gri, roşie, albastră, verde şi alte culori, pe altă stradă locuinţele timpurilor: ieri, azi, mâine, luni, marţi, miercuri... pe strada următoare stau casele cifrelor: unu, doi, trei... iar mai…

    • Plină de noroc ca și câinele de purici 

      Vremea, când bunica mă prepara pentru viaţă, aduce şi astăzi miresme proaspete de levănţică şi tămâie, parfumul ei. Bucuroasă că Dumnezeu i-a dăruit o nepoată, că de băieţi era sătulă, draga de ea îşi sufleca mânecile şi lucra la modelarea mea. Când termina de robotit şi, după ce răsfăţaţii ei, bunicul şi tata, plecau la ale…

    • Popicăria 

      - Vă spun că pe ordinea de zi stă scris un singur cuvînt: ordinea şi organizarea perfectă. Un singur detaliu dacă lipseşte, ne-am ars cu toţii. - Domnule vice-preşedinte, dispozitivul este aproape gata. M-a sunat domnul general şi m-a întrebat ce ne mai trebuie? şi dacă am ajuns la domiciliu. - Ce i-ai spus? - Că dumneavoastră…

    • Portret în oglindă 

      Era spre seară, iar eu mă revărsam necontenit în mine, din afară parcă, înţelegând dintr-odată ceea ce nicicând nu reuşisem şi chiar renunţasem să mai caut a înţelege, sătul, chiar cu lehamite-mi spusesem într-o zi că nu-mi mai pasă, de ceea ce crezusem uneori că „văd”, dar, vai!, vălul ce mi se luase de pe ochi nu era din…

    • Poveste cu cap 

      Lucrare distinsă cu Premiul ION CREANGĂ al Uniunii Scriitorilor, la Concursul Naţional de Creaţie Literară – Poveşti, Iaşi 2011   Pe vremea când inorogului abia de-i ieşise un cucui în frunte, la marginea lumii era o ţară bogată, într-atât de bogată încât după nici trei secole de huzur locuitorii ţării deveniseră tare…

    • Povestea unei statui (Poveste de iarnă) 

      Décor: minimal. Unde se poate atîrna o pînză, se poate picta pe ea un portic cu trei arce, fundul în sus) - dar nu e necesar. Personaj: Prezentatorul (Paulina, soţia unui nobil Sicilian, doamnă în slujba reginei Siciliei, Hermiona.) Poate fi îmbrăcată oricum (de preferinţă: un tricou lălîu peste pantaloni strînşi pe picior, trei…

    • Povestiri din Nebunia II 

      II.   8:31. Urlă un telefon. Mă trezesc cu o falcă în cer şi una  în pământ, nebunii nu trebuie luaţi prin surpindere. Mă sună mătuşa mea nr.1. ( mai am două, nr.2, nr.3, nebunii poartă inscripţii cu numere, dintr-o raţiune de evidenţă, fiindcă  sunt foarte mulţi şi în felul acesta combustia divină reuşeşte să-i…

    • Prispa cuvintelor 

      Când avea timp să stea pe prispa Lunii, bătrânul tăcea câte puțin în vorbă cu Dumnezeu. Printre nedumeririle lui era și aceea a apropierii peste depărtare... Nu știa dacă stelele erau mai aproape de Dumnezeu decât gândurile lui sau dacă apa îi spune ceva cu trecerea ei. Despre izvoare știa sigur că vin din adâncuri, se urcă spre cer,…

    • Rabinul, bancnota şi unchiul Fedea 

      Afară ploua de puteai să-ți bagi degetele-n ochi. Nu că asta cu degetele e din aia cu întunericul. Atunci ce rămâne de făcut?... Reluăm: Afară ploua cu găleata (așa e bine!). Unchiul Fedea, cu desaga pe umăr, de parcă l-ar fi încovoiat patru draci, alerga de rupea pământul spre mica haltă de la marginea orașului, ce avea și o sală de…

    • Rapsozii Gerului (Singura dată când am înjosit frigul) 

      Sunt un tip care iubeşte căldura. Am îngheţat destul în casa copilăriei şi a adolescenţei mele, un apartament încălzit la focul aragazului din bucătărie, în jurul căruia iarna ne adunam ca liliecii. Caloriferele erau mai mult obiecte de decor. Şi nu doar căldura ne aducea în bucătărie, ci şi lumina, flăcăruile aragazului fiind deseori…

    • Salcâmi în floare 

      Zi toridă de vară cu cer limpede fără urmă de nori; autostradă cu asfalt încins; mașini care circulă asurzitor în ambele sensuri. Patru drumuri înțeapă un sens giratoriu imens. Este singurul loc, pe o rază de câțiva kilometri, unde zgomotul bolizilor se mai atenuează un pic. La prima ieșire din sensul giratoriu, din spre București, pe…

    • Sară pe un deal 

      - Va să zică te doare capul? întrebă El ca şi cînd s-ar fi uitat pe pereţi deşi, după cum încă din titlu se poate observa, nu era niciun părete pă nicăieri. Stăteau, din contră, amundoi, la fel de îmbrăcaţi ca-n prima lor zi de naştere, sub ditamai pomu’ ăla cu alură de castan modificat genetic şi, după cum iarăşi se poate…

    • Şase luni… 

      Liniştea după-amiezi de vară timpurie, fu răscolită de un dangăt mai prelung. Clopotul bătuse o singură dată – cel puţin aşa se auzise aici la noi în sat – iar dangătul lui, purtat de vânt, călătorise prin spaţiu şi se agăţase de florile salcâmilor din bătătură, făcându-le să vibreze, împrăştiindu-şi inegalabilul lor…

    • Scleroză - un loc în program 

      M-am trezit şi m-am frecat la ochi, îndelung. Nu văd nimic cu ochiul drept. Nu m-am lovit, nu mă doare, nu-l simt, nu văd. Cui să mă plâng? Fraţii toţi mi-au murit, la naştere sau ceva mai târziu dar toţi după cei ce ne-au făcut. Am divorţat şi de a treia soţie dar şi de medicul de familie. Sunt pensionar dar şi muncesc... de ce mai…

    • Seară în doi 

      El nu era bătrân...era oarecum de demult și avea un fel de a păși de parcă ducea timpul în spate. O cârcă de ani aplecaseră cerul peste el iar acum toamna îl ploua adânc printre gânduri. Locuia singur la marginea vremii...au locuit cu el câteva femei, cele mai multe l-au părăsit, vreo două s-au prăpădit de tinere de treburi femeiești,…

    • Simfonia pământului - simfonia iubirii 

      Motto: „Pământul dă naştere tuturor celor ce Sunt şi apoi le ia iarăşi înapoi”. -Euripide-           …a îmbătrânit satul, Pământul, obosit de greutatea poamelor, aşteaptă mâna harnică a gospodarului să-l uşureze, Dumnezeu binecuvântând anul acesta din plin… Şi de parcă ar…

    • Stoic 

      Intro Stoic, strigat astfel de 360 ori x 2 pe an, ba în vremurile bune de 360 x 3, era stoic. Şi cam acum 24 de ani îşi căpătase numele, pentru care, neavând cei şapte ani de acasă, nu a spus bogdaproste. Sigur că-şi mâzgălea planurile irealizabile pe colţuri roase şi niciodată nu ducea ceva la bun sfârşit. Stoic nici nu ştia să…

    • Submarinul Roşu 

      Arkai tăia valurile, vânjos şi nebun. Era un filosof. Poate ultimul filozof al lumii. în urmărirea lui pornise temutul submarin roşu. Arkai, stai că trag! i-a strigat submarinul roşu supărat că textele lui Arkai treziseră conştiinţele. Nici să nu te gândeşti să pui mâna pe mine, a strigat Arkai înotând voiniceşte dincolo de bariera de…

    • Ţicău, poliţiştii şi Robert Redford 

      Ploua mărunt peste Micul Oraş şi era neobişnuit de cald pentru decembrie, deşi meteorologii anunţaseră o răcirea bruscă a vremii chiar din acea zi.  Beculeţe colorate luminau vesele ferestrele în spatele cărora oamenii se pregăteau de masa de Crăciun: femeile în bucătărie, bărbaţii moţăind în faţa televizorului, unde Ştefan Hruscă…

    • Tony Moro 

      Ziua părea că începe bine pentru Tony Moro. Soarele matinal se strecură prin geamul murdar şi îi gâdilă pleoapele. Toni deschise ochii şi privi umbra zăbrelelor ce se profilau pe peretele din faţa lui, se întinse mulţumit şi îşi zise: ”gata, e ultima dimineaţă cu zăbrele pe perete”. Îşi frecă ochii cu putere, se mai întinse o…

    • Trabi și Bote 

      Prima mea mașină a fost un Trabant. Un verde - prăzuliu extraordinar. Îl cumpărasem din șpaga de chelner la Club Transilvania. Probabil din șpaga pe o săptămână. La început, era în '94, motorul mergea extraordinar. La semafor plecam primul mereu, așa demaraj avea. Apoi, nu știu din cauza căror fenomene paranormale, a început să piardă din…

    • Ucenicul Domnului 

       fragment din romanul ,, Fiasco” Imediat după vizita unchiului Bucsi, am plecat şi eu, împreună cu el, era o seară de vară cu luceafăr spre Cornul Caprei şi cu jumătate de lună spânzurată în vârful unor bătrâni goruni; am plecat cu lacrimile în ochi, mergeam în urma lui având la spinare o legăturică cu mâncare dată de biata mamă,…

    • Un cântec 

      Un cântec… Muzică ce cheamă ploaia. Se apropie încet ca stăpânul destinelor, alunecând rece şi de neoprit peste cer. O simţi vibrând, o simţi dansând. În lumea proprie şi rece, mereu nemuritoare. Aşteaptă un semnal, următorul pas să înceapă propria luptă. O luptă pentru viaţă...cu amintirile culese de vapori translucizi din lume.…

    • Un detectiv cu uşoare dureri de cap 

      Ceasul sună de zor pe noptieră. Îl arunc furios pe geam şi-n acel moment îmi dau seama că de fapt sună telefonul, măi băieţi! Stau câteva secunde şi mă gândesc dacă n-ar trebui să-l arunc şi pe el pe geam, dar în cele din urmă mă hotărăsc să ridic receptorul. -Alo, domnul Goldon? mă chestionează o voce feminină, chiar deosebit…

    • Vaca, petrolul şi unchiul Fedea 

      Așa văcuțe frumoase ca ale unchiului Fedea nu mai avea nimeni în toată Fedorivna. Rotunjele, frumușele, plinuțe ca niște dovlecei de îți era drag să te uiți la ele cum strălucesc, de parcă erau din mătase. Iar lapte?... Mulgea câte trei donițe la un muls, de la două văcuțe. Da’ ce lapte dădeau văcuțele unchiului Fedea... gras și…

    • Visătorul 

      cînd am auzit prima dată întrebarea, m-am blocat. am trecut de partea cealaltă a ochilor, înspre ea și mai întîi am văzut discurile verzi, strălucitoare, ale ochilor, tremurînd ușor și pupilele subțiri, care mă refuzau, refuzau să mă înghită. poate o secundă, poate mai puțin sau mai mult am căutat răspunsul la întrebare, în timp…

    • Vizita 

      Chiar că avea să se întâmple ceva deosebit dacă blazatul inginer rămăsese la sediu până seara târziu, el care lăsa toate treburile fermei viticole pe mâna unui bătrân cu apucături de vechil. Prima impresie era întărită şi de curtea măturată, de spoiala de var aplicată în grabă pe clădiri, de perdelele albe de tifon ale ferestrelor…

  • Category: Studii  (7)
    • Actul de depeizare în Scânteile galbene bacoviene 

        Motto: Şi-am plâns la geam, şi m-a cuprins delirul -/ Amar, prin noapte vântul fluiera pustiu. (George Bacovia)   Cuvinte cheie: depeizare, suspin, bacovian, fiind, poet, umbra, triste, vise, negre   A fost o vreme când nu-mi doream suspinul cenuşiu bacovian, pentru că în sufletul meu rozul strălucea dantelat…

    • Apoteoza lipsei de temeiuri Eseu de gândire adogmatică -autor: Lev ... 

      În veacurile din urmă, filozofia a urmat două mari direcţii:  prima prelungeşte elenismul, trece prin renascentism, prin raţionalismul iluminist, către clasicismul german şi pozitivismul ştiinţific; cea de-a doua direcţie îşi trage seva din sursele biblice şi medievale, având un caracter romantic, antisistemic şi iraţionalist. Revendic…

    • Eugen Negrici - Demolatorul de mituri din literatura română 

        Cartea profesorului Eugen Negrici, ILUZIILE LITERATURII ROMÂNE (Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2008), a stârnit reacţii vehemente din partea majorităţii scriitorilor, istoricilor şi criticilor literari. Motivul principal îl constituie faptul că autorul afirmă cu cinism şi luciditate două adevăruri dureroase: 1. nici o operă…

    • Gogol şi diavolul de Dmitri Merejkovski ( note de lectură) 

        Cartea lui Merejkovski deschide, în primul rând, o rană, aceea a tragicului filtru selectiv pe care ideologia de stânga l-a aplicat unor scriitori de mare valoare, aşa cum au fost Gogol şi Dmitri Merejkovski. Amândoi scriitorii pot fi încadraţi în "cea de-a doua cultură", conform principiului leninist, cultură ţinută la index şi…

    • Moara cu noroc 

                    SPAŢIUL MALEFIC, FACTOR  ORDONATOR                              AL   STRUCTURII   EPICE                                                               Toţi exegeţii mai importanţi ai nuvelei Moara cu Noroc, hipnotizaţi parcă de complexitate…

    • Polivalenţa Jazzului 

       BORIS VIAN  1920-1959 Polivalenţa Jazzului Desene : Bert Brus Într-o scurtă viaţă  de numai 39 de ani Boris Vian apucă să fie scriitor, poet , traducător, critic, actor, inventator, inginer şi jazzist. Toate făcute cu deplină pasiune şi îndemânare dar noi ni-l reamintim pentru nuvelele sale în care găsim parodie, umor, atmosferă…

    • Zenovie Cârlugea – Eminescu, mitografii ale daco-romanitatii 

       Profesorul dr. Zenovie Cârlugea şi-a dedicat activitatea literară poeziei, cercetării operelor unor mari personalităţi ale românismului (Brâncuşi, Blaga, Arghezi, Arethia Tătărescu etc), precum şi dacismului. În recenta apariţie editorială,  EMINESCU - MITOGRAFII ALE DACOROMANITĂŢII (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2011), autorul…

Știri Atheneum: