De la editura Anima - Un studiu despre Brâncuşi

Comments

Cand am vazut Trilogia lui Brancusi pentru prima oara,

am simtit cateva lucruri pe care le-am scris aici. 

E posibil sa fi gresit, poate artistul a vrut sa ne transmita altceva, asezand in linie dreapta cele trei opere. Nici macar nu voiam sa merg pana la Coloana infinitului (caci localnicii spun ca a fost inlocuita cu o copie) si totusi, dupa ce am savurat in sufletul meu Masa Tacerii si Poarta Sarutului, am simtit un imbold care mi-a umplut inima de emotie, si am pornit cu sufletul frematand pe drumul drept ce duce catre Coloana Infinitului. Nu e nici o exagerare in cuvintele mele, am parcurs drumul cu inima tremurand de emotie. Iar eu nu ma emotionez, si nici parkinson nu am :)) 

 

FloriPloiesteanu

Pages

Acest studiu al lui Matei Stîrcea-Crăciun abordează creaţia sculptorului Constantin Brâncuşi dintr-o perspectivă inedită, care se legitimează nu atât din istoria artei sau a esteticii, cât mai ales din antropologia simbolică şi din hermeneutica vizuală.

Având în vedere că opera brâncuşiană gravitează obsesiv în jurul unor întrebări cardinale proprii marii arte, precum „ce este omul?” sau „ce este arta?”, Matei Stîrcea-Crăciun porneşte de la constatarea că viziunea lui Brâncuşi dezvoltă o dimensiune intelectuală accentuată, esteticul devenind un element subordonat. Astfel, Matei Stîrcea-Crăciun adaugă demersurilor întreprinse de istoria artei sau de critica de artă o abordare complementară, care recurge la tehnici de analiză hermeneutică şi instrumente de antropologie simbolică. Acest demers urmăreşte reconstituirea unor elemente structurale de discurs sculptural, alături de o evaluare filosofică şi axiologică a acestora.

Viziunea estetică a lui Constantin Brâncuşi se bazează pe o modalitate specială de a privi cuplul formă-materie, care este intens exploatată de Matei Stîrcea-Crăciun în exegeza sa. Dacă arta plastică a privilegiat obsesiv de-a lungul timpului forma şi a neglijat materia, Brâncuşi îşi precizează locul în istoria modernităţii prin reabilitarea demnităţii materiei. Subiectele subiacente compoziţiilor sale se dovedesc a fi materii neabordate de sculptura tradiţională prin tehnica cioplirii directe, precum apa şi focul, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul Muzelor adormite şi al Păsărilor văzduhului.

Această monografie inedită lansează numeroase provocări de cercetare critică pentru cititor, deschizând calea către un demers mai amplu de reconsiderare a operei altor artişti moderni şi contemporani. Patrimoniul de artă abstractă se constituie într-un corpus bogat, în care pot fi găsite noi argumente pentru o refundamentare a demersului de analiză a operei de artă.

 

sursa : librarie.carturesti.ro

Redacţia vă recomandă : http://www.tvr.ro/inregistrari.php?file=DATA-2012-04-06-15-27.flv&id=Inapoi%20la%20argument

Știri Atheneum: