Controlul parlamentar democratic asupra serviciilor secrete în sensul protejării cetăţenilor de orice fel de abuz este o necesitate, au subliniat participanţii la cea de a III-a conferinţă a comisiilor din legislativ pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii şi de securitate din ţările UE.

Prezent la deschiderea reuniunii, preşedintele Traian Băsescu a declarat că misiunea fundamentală a comisiilor parlamentare de specialitate este protejarea cetăţeanului de orice abuz: 'Este extrem de dificil ca în lege să se facă nominalizarea categoriilor de cetăţeni supuşi supravegherii serviciilor. Abuzul unui serviciu poate fi împins până la a-şi generaliza supravegherea, lucru pe care România l-a avut, iar societatea românească este foarte sensibilă pentru că a trecut prin 50 de ani de supraveghere', a explicat preşedintele.

Şeful statului a subliniat că, deşi serviciile secrete nu pot deveni o structură total transparentă, trebuie găsite formulele adecvate prin care să se realizeze comunicarea dintre acestea şi cetăţeni.

'Nu putem face din servicii o structură de tipul Ministerul Culturii, în care să ducem piesele pe scenă şi să le jucăm. Serviciile de informaţii au nivelul lor de discreţie pentru a nu-şi compromite operaţiunile. Totuşi, trebuie să existe o formulă prin care comunicarea cu publicul să aibă un nivel care să dea încredere şi populaţiei', a afirmat preşedintele.

În opinia sa, nu va fi suficient doar un control parlamentar consistent asupra acestor structuri de informaţii, ci va fi nevoie şi de găsirea formulelor de comunicare prin care serviciile să creeze cetăţenilor sentimentul că lucrează pentru fiecare dintre ei, pentru a proteja siguranţa fiecărui român.

Şeful statului a spus că acest control parlamentar mai implică crearea legislaţiei necesare serviciilor speciale. 'Cred că aceste comisii parlamentare ar trebui să fie motorul de ţinere continuă în actualitate a legislaţiei, pentru că niciun risc asimetric nu rămâne constant din punct de vedere al intensităţii, al priorităţilor, al traseelor şi al volumelor de activitate', a afirmat Traian Băsescu.

Potrivit acestuia, legislaţia trebuie să prevadă în mod clar obligaţia păstrării secretelor operaţionale ale serviciilor de informaţii de către membrii comisiilor parlamentare pentru controlul activităţii acestora.

'În opinia mea, o soluţie pentru un control parlamentar eficient este legată de încrederea serviciilor în comisii şi invers. Serviciile de informaţii trebuie să aibă garanţia că discutarea deschisă a acţiunilor legate de securitatea naţională nu generează efectul de scurgere a informaţiilor din comisie', a evidenţiat şeful statului.

El a adăugat că un alt mijloc pentru un control eficient în acest caz îl reprezintă modul de alocare a resurselor financiare, dar şi îndeplinirea programului fiecărui serviciu aşa cum a fost stabilit de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Potrivit şefului statului, legislaţia trebuie să reflecte respectul pentru drepturile omului, dar, în acelaşi timp, trebuie să permită serviciilor de informaţii să îşi atingă obiectivul principal, acela de a proteja cetăţeanul.

Într-o societate democratică, una din regulile fundamentale este că cetăţenii sunt aceia care 'observă, judecă şi controlează' serviciile secrete şi nu invers, a declarat, la rândul său, Stavros Lambrinidis, vicepreşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European.

Oficialul european a subliniat că tehnologiile au evoluat suficient de mult, în aşa fel încât să permită oricărui serviciu secret să asculte orice convorbire sau să monitorizeze vizual orice persoană. 'Întrebarea este: putem renunţa la viaţa noastră privată pentru a prinde câţiva indivizi?', a întrebat, retoric, vicepreşedintele Comisiei pentru libertăţi civile din Parlamentul European.

El şi-a manifestat convingerea că principala misiune a comisiilor parlamentare de specialitate este aceea de a găsi modalitatea prin care să permită serviciilor secrete să-şi facă treaba fără a afecta drepturile fundamentale ale omului.

Comisia parlamentară de control a unui serviciu secret trebuie să fie 'un barometru de sensibilitate' al opiniei publice, a precizat şi directorul SIE, Claudiu Săftoiu. Încrederea opiniei publice este esenţială, întrucât în România serviciile de informaţii au avut o faimă destul de proastă, în 16 ani ele reuşind cu greu să-şi formeze o 'identitate onorabilă', a afirmat directorul SIE.

El a pledat pentru secretizarea discuţiilor între SIE şi comisia de control a acestui serviciu. 'Secretizarea lucrărilor este primul deziderat pe care trebuie să ni-l propunem, pentru că altfel neîncrederea în seriozitatea instituţiilor noastre va creşte', a avertizat Săftoiu, care a adăugat că instituţia parlamentului trebuie să fie obligată să respecte în totalitate legalitatea în ceea ce priveşte informaţiile clasificate.

Noul director al SIE a reafirmat că este un adept al controlului civil asupra 'structurilor tradiţional închise' cum sunt serviciile secrete.