Limba moldovenească ?

Referirile la limba moldovenească

de pe site-ul Comisiei Europene au fost modificate

Referirile la limba moldovenească de pe site-ul Comisiei Europene au fost modificate a declarat, într-o conferinţă de presă, comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban.

"Când scrie pe site limba moldovenească şi apare, de fapt, limba română este o problemă. Nu poate fi acceptat ca un document care apare cu altă titulatură să fie în limba română", a spus Orban.

În opinia sa, aceasta este o problemă care "vizează apărarea limbii române". Comisarul european a precizat că nu poate să spună dacă astfel de greşeli vor mai apărea, dar a subliniat că, de acum înainte, Comisia Europeană va monitoriza foarte strict tot ce se află pe site-ul său.

Întrebat ce modificări s-au făcut la documentele care făceau referire la limba moldovenească, Comisarul european a spus că există soluţii "tehnice şi altele juridice" pentru a face ca acest lucru să nu se mai întâmple. Leonard Orban a dat ca exemplu Grecia, care s-a opus denumirii statului Macedonia, care la ora actuală, se numeşte FYROM. Potrivit comisarului european, şi România ar putea proceda precum Grecia.

Reacţionând la comentariile presei româneşti privind această controversă, ministrul de externe Adrian Cioroianu declara, la 15 octombrie, că România nu a recunoscut limba moldovenească şi nici nu are de gând să o facă.

El a atras atenţia că vor fi şi alte documente de semnat pe viitor între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, care vor presupune de data aceasta acordul ţărilor membre.

Este foarte probabil ca România să nu semneze aceste documente - a spus ministrul - dacă va fi menţionată limba moldovenească, limbă pe care România nu o recunoaşte.

"România acceptă existenţa a două state vorbitoare de limba română în Europa, dacă acceptă şi partea moldovenească acest lucru. La rigoare, România poate fi pusă în situaţia de a nu semna nici un document atunci când vor trebui ratificate de fiecare stat membru în parte documentele dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană", a spus el.

"Acordul privind facilitarea emiterii vizelor a fost unul dintre documentele care se negociază între un stat ca Republica Moldova şi Comisia Europeană, fără a fi semnate şi ratificate de statele membre. Dar vor fi alte documente între Republica Moldova şi UE pe care România va trebui să le ratifice ca stat membru, însă nu va fi cazul dacă vor fi referiri la sintagma 'limba moldovenească'" - a spus şeful diplomaţiei române.

Cioroianu a subliniat că singurul argument pentru care România a admis încheierea între Comisia Europeană şi Republica Moldova a Acordului privind vizele, cu menţionarea în text a "limbii moldoveneşti", a fost faptul că, dacă Bucureştiul s-ar fi pronunţat în defavoarea lui, R. Moldova rămânea de la 1 ianuarie 2008 singura ţară în afara acestui acord.

"Nu era în acest caz o măsură împotriva autorităţilor de la Chişinău, ci ar fi vizat libertatea de mişcare a cetăţenilor moldoveni", a spus Cioroianu, adăugând că ambasadorul României pe lângă UE, Lazăr Comănescu, a făcut în minuta discuţiilor dintre Comisie şi Chişinău despre acest acord precizările de rigoare privind faptul că România nu acceptă utilizarea acestui document ca un precedent privind recunoaşterea "limbii moldoveneşti".

Cioroianu a arătat că diplomaţia română va continua discuţiile cu Comisia Europeană şi Parlamentul European pentru a-i convinge de inexistenţa "limbii moldoveneşti", în condiţiile în care în Constituţia Republicii Moldova apare menţionată această limbă.

Şeful diplomaţiei române a subliniat că singura soluţie acceptată de România este ca şi Republica Moldova să recunoască principiul "două state vorbitoare de limbă română, pe precedentul Germania-Austria".

Ministrul român a reafirmat faptul că, pentru România, nu există loc de compromis în acest subiect în condiţiile în care până şi Academia de Ştiinţe de la Chişinău, în 1994, în conformitate cu argumentele şi dovezile ştiinţifice, a arătat că denumirea corectă a acestei limbi este "limba română".

Un ultim argument folosit de Cioroianu a fost că în discuţiile de până acum cu ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Lidia Guţiu, nu avut niciodată nevoie de interpret. 

ROMPRES

 

 

 

Știri Atheneum: