Majestatea Sa Regele Mihai I împlineşte miercuri, 25 octombrie, 85 de ani, şi îşi va sărbători ziua de naştere alături de familie.

'Astăzi, Majestatea Sa Regele îşi sărbătoreşte ziua de naştere în familie, aşa cum o face de zeci de ani', a declarat Agenţiei ROMPRES, în dimineaţa aceleiaşi zile, Secretarul Executiv al Majestăţii Sale Regele, Constanţa Iorga. Ea a adăugat că 'Regele marchează public ziua de 8 noiembrie, sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril, în care porţile Palatului Elisabeta sunt deschise, iar fostul suveran se întâlneşte cu românii'.

Într-un interviu acordat Agenţiei ROMPRES, în preajma Zilei de 10 Mai , ziua regalităţii în ţara noastră, Regele afirma că politica sa este România.

'Vorbind de implicarea familiei noastre în politică, am fost întrebat de mai multe ori, şi de români şi de străini, ce politică fac eu. Le-am spus foarte clar, eu nu fac politică, dar dacă e vorba de politică, politica mea este România', declara fostul suveran, în interviul prin care a marcat împlinirea, în acest an, a 140 de ani de la fondarea, în 1866, a dinastiei regale române prin venirea pe tronul României a domnitorului Carol şi 125 de ani de la proclamarea ţării noastre, în 1881, ca regat.

Marcarea zilei de naştere a regelui a debutat, în seara zilei de luni, 23 octombrie, la Ateneul Român, cu avanpremiera filmului documentar 'Regele Mihai - a 85-a aniversare'. O producţie TVR, filmul, realizat de cunoscutul om de televiziune Marilena Rotaru, reflectă personalitatea regelui prin prisma celor care i-au fost aproape, de la regina Ana şi principesele Margareta şi Elena, la principele Radu, prinţul Charles de Wales, Andrew Popper, Şeful Casei Regale, colegi de şcoală etc. Filmul va fi difuzat de canalul TVR 1, miercuri, 25 octombrie, de la ora 21,50.

Întâmpinat şi răsplătit cu îndelungi aplauze la intrarea în holul Ateneului, în sală şi ovaţionat la sfârşitul proiecţiei, regele Mihai, cu ochii în lacrimi, a răspuns cu aceeaşi căldură, salutându-i cu gesturi ample pe cei prezenţi.

La evenimentul organizat de Ministerul Culturii şi Cultelor şi Televiziunea Publică au participat, alături de regele Mihai şi regina Ana, principesa Margareta şi principele Radu, principesa Elena şi soţul său Alexander McAteer, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu, alte personalităţi din lumea culturală şi politică românească, diplomaţi.

Marţi, la Palatul Elisabeta, Regele Mihai I a fost felicitat de majoritatea ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti, cu ocazia zilei sale de naştere.

Fostul suveran al României a ciocnit un pahar de şampanie cu membrii corpului diplomatic, primind flori şi cadouri din partea acestora. Şeful misiunii diplomatice a Uniunii Europene, Jonathan Scheele, a mărturisit că i-a făcut cadou Regelui Mihai I o carte despre relaţiile anglo-americane.

Regele Mihai s-a arătat bucuros că-şi poate aniversa ziua de naştere acasă, în România, după foarte mulţi ani în care acest lucru nu s-a putut.

Fostul suveran al României şi-a exprimat speranţa ca românii să o ducă mai bine o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană, perioadă în care vor avea de înfruntat o serie de provocări.

Nu doar ambasadorii acreditaţi la Bucureşti i-au adus cadouri Regelui Mihai I, ci, potrivit Principesei Margareta, şi membrii familiei regale i-au pregătit ceva special: un tort delicios de ciocolată.

x x x

Rege al României între 1927-1930 şi 1940- 1947, Mihai I s-a născut la Sinaia, ca fiu al regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, prinţesă a Greciei.

După decesul regelui Ferdinand, bunicul său, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune, Mihai de Hohenzollern a devenit rege al României. Din cauza vârstei, prima sa domnie a fost formală, prerogativele demnităţii regale fiind asumate, în 1927, de o Regenţă (1927-1930).

Contrar angajamentului de a nu mai avea nici o pretenţie asupra tronului, Carol al II-lea a venit în ţară, în 1930, proclamându-se rege. În această situaţie lui Mihai i s-a oferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. După o domnie echivocă, Carol al II- lea a fost obligat să abdice, la 5 septembrie 1940, fapt care a determinat revenirea la tron a regelui Mihai I. Generalul Antonescu şi-a asumat atribuţiile de decizie în stat.

Începând cu anul 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziţie antiantonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial.

Actul de la 23 august 1944 îl are ca principal artizan pe regele Mihai I. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste şi participarea României la operaţiunile militare de pe frontul coaliţiei antifasciste a însemnat, după calculele istoricilor români, scurtarea conflagraţiei mondiale cu cel puţin 200 de zile.

După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova.

În 1947, în condiţiile ocupaţiei sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.

La 30 decembrie 1947 un grup de politicieni comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. După acest moment, fostul suveran a locuit un timp în Marea Britanie, pentru a se stabili, în cele din urmă, în Elveţia.

Mihai I de Hohenzollern s-a căsătorit, în anul 1948, cu alteţa sa Ana de Bourbon Parma, din familia regală a Danemarcei. Are cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964). La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I redevenind cetăţean român.