Vor vorbi despre carte, in prezenta autoarei: Ilinca Tomoroveanu, Gina Şerbanescu si Marina Constantinescu.

O legenda a scenei, numita "Printul slav" si apoi "Sfinxul slav", coregraf la teatrul "Carabus" la 18 ani, cel mai tanar din lume la vremea aceea, cum se lauda seful lui, faimosul Constantin Tanase, apoi la Alhambra, Oleg Danovski a impulsionat si hranit cu geniul sau creator baletul Operei Romane vreme de aproape 40 de ani (1941–1977); a infiintat aproape din nimic, la Constanta, unul dintre cele mai performante ansambluri de balet din Europa (1978–1996); a trait in contact atent cu marii artisti de balet ai lumii, de la Alicia Alonso la Maurice Bejart, a figurat in jurii internationale alaturi de Iuri Grigorovici, Galina Ulanova, Jerome Robbins, Andre Philippe Hersin; a primit in tara monstri sacri, ca Alvin Ailey, Maia Plisetkaia, Vladimir Vasiliev, Mihail Barisnikov; a realizat zeci de coregrafii originale, uimitoare prin precizie tehnica, regie, imaginatie si ceva care trimitea mereu gandul spre idee si povestea catre semnificatii mai adanci, metafizice. Se spunea despre el, scurt, "Oleg?... Ei, da, Oleg este... altceva..." Ce altceva?

La aproape doua decenii de la plecarea lui dintre noi, Oleg Danovski ramane un chip invaluit in legenda. Nu se poate trai fara legende. Neajunsul este ca, uneori, chiar si acelea formate sub ochii nostri obnubileaza si devoreaza, cand nu imping usor in uitare, profilul in carne si oase al omului de pe urma caruia traiesc. Cartea de fata este o incercare de a dezvalui, sub legenda, un portret si a depana, pe cat posibil, o viata. (Doina Jela)

Biografia coregrafului Oleg Danovski (1917–1997) constituie rezultatul unui efort de documentare si redactare de mai bine de sase ani, care a presupus consultarea unor categorii de surse dintre cele mai diverse (articole si carti de specialitate, dictionare romanesti si straine, memorialistica, documente de arhiva, filme, discutii cu prieteni, rude, colaboratori ai personajului principal), calatorii de documentare si propria arhiva a autoarei care l-a cunoscut pe Oleg Danovski, l-a urmarit in repetitii si spectacole si a consemnat mai multe ore de interviuri cu el, in anii de dinaintea mortii, cand era directorul Teatrului de Balet din Constanta. Cunoasterea activitatii marelui artist si a confratilor sai dintr-o adevarata epoca de aur a baletului romanesc ar putea constitui un imbold si o sursa de revigorare pentru reprezentantii dansului romanesc (clasic si modern) de azi, cartea Doinei Jela pledand, in acelasi timp, pentru cultivarea memoriei si continuitatii acestei splendide arte.

Doina Jela(n. 1951) este prozatoare, publicista, autoare a unui mare numar de eseuri, cronici, recenzii, interviuri, aparute in reviste ca Romania literara, Romania libera, Adevarul literar si artistic, Universul cartii, Dilema, Vatra, Observator-Munchen etc., Observator Cultural, Tomis, 22,Vatra. Dintre volumele sale:Cazul Nichita Dumitru (Premiul de onoare acordat de Asociatia Internationala a Scriitorilor si Oamenilor de Arta Romani, Washinghton, 1996); Telejurnalul de noapte (1997 si 2005, editia a II-a); Aceasta dragoste care ne leaga (1998 si 2004, editia a II-a);Drumul Damascului. Spovedania unui fost tortionar (1999 si 2002, editia a II-a), carte ecranizata de Lucian Pintilie sub titlul Dupa-amiaza unui tortionar (2001); Lexiconul negru — Unelte ale represiunii comuniste (2001); Afacerea Meditatia Transcendentala (in colaborare cu Catalin Strat si Mihai Albu); Reusesti sau mori — convorbiri emailate cu Vladimir Bukovski (2003); Ungaria '56 — Revolta mintilor si sfarsitul mitului comunist (in colaborare cu Vladimir Tismaneanu, 2006); O suta de zile cu Monica Lovinescu (2008). A fondat si a functionat mai multi ani ca secretar al Asociatiei Ziaristilor Independenti din Romania, filiala romaneasca a Asociatiei Jurnalistilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ). In prezent este redactor si coordonator de colectii la Curtea Veche Publishing si colaboreaza cu numeroase publicatii culturale.

sursa : suplimentuldecultura.ro