Premiul naţional 'Dimitrie Cantemir', acordat pentru merite deosebite unei personalităţi din diaspora, i-a fost decernat, cu prilejul Conferinţei comunităţilor româneşti din Europa, Monicăi Lovinescu.

Anunţul a fost făcut, duminică, la finalul reuniunii, de premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Acesta a subliniat că momentul marchează reîntoarcerea la firesc, după 16 ani de schimbări, şi este 'un semn că geografia nu ne mai desparte'.

'Cultura română îşi recunoaşte integralitatea sa, prin asumarea patrimoniului creat de personalităţile din afara graniţelor', a spus primul ministru, subliniind că, după decenii întregi de exil, numele Monicăi Lovinescu se întoarce astăzi acasă şi că România poate mărturisi privilegiul de a-şi îmbogăţi cultura cu un model de demnitate pe care ea l-a oferit.

'Omagiem, în acest fel, o contribuţie extraordinară pe care întreaga activitate a Monicăi Lovinescu a adus-o la modelarea României. (...) Ea a arătat că întotdeauna există o alternativă a unei gândiri libere, a fost un model de consecvenţă în privinţa războiului de independenţă pentru apărarea acestui deziderat', a mai apreciat şeful guvernului.

În continuare, premierul a apreciat eforturile românilor din afara graniţelor 'de a prezenta o imagine reală a României'.

Tăriceanu a arătat că, în discordanţă cu criticile din presa străină, când a vizitat Italia şi Spania, a auzit de la reprezentanţii autorităţilor locale numai 'cuvinte bune şi aprecieri' la adresa românilor.

El le-a vorbit participanţilor despre ceea ce presupune aderarea la UE şi a subliniat că românii nu trebuie să aibă niciun complex, deoarece România poate fi considerată o ţară europeană.

Conferinţa organizată de Ministerul Afacerilor Externe, sub patronajul primului ministru al României, este prima ediţie a unui eveniment care va avea loc anual şi la care sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai celor mai active asociaţii româneşti din jurul graniţelor şi din Balcani, precum şi personalităţi marcante ale comunităţilor româneşti din Europa.

Reuniunea este un demers menit să asigure continuitatea dialogului cu diaspora şi să găsească soluţii pentru sprijinirea eforturilor identitare ale românilor din străinătate.

Monica Lovinescu s-a născut la 19 noiembrie 1923, la Bucureşti, şi este absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti.

A debutat cu o serie de nuvele şi schiţe în revista 'Vremea', a făcut critică teatrală la revista 'Democraţia' şi a publicat pagini de proză în 'Revista Fundaţiilor Regale'.

S-a refugiat în Franţa, în toamna lui 1947, ca bursieră a statului francez, iar la începutul anului 1948 cere azil politic. A colaborat cu articole şi studii despre literatura română şi despre ideologia comunistă la revistele 'East Europe', 'Kontinent', 'Preuves', 'L'Alternative', 'Les Cahiers de l'Est', 'Temoignages', 'La France Catholique'.

Este autoarea capitolului despre teatrul românesc din 'Histoire du Spectacle' (Encyclopedie de la Pleiade, Gallimard); a tradus cărţi româneşti sub pseudonimele Monique Saint-Come şi Claude Pascal.

A colaborat la revistele româneşti din exil: 'Luceafărul', 'Caiete de dor', 'Fiinţa românească', 'Ethos', 'Contrapunct', 'Dialog', 'Agora'.

În perioada 1951-1974, a colaborat la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze ca şi la Radio Europa Liberă, unde avea două emisiuni săptămânale: 'Actualitatea culturală românească' şi 'Teze şi Antiteze la Paris', care au avut o puternică influenţă în viaţa culturală a României, privată de informaţii asupra evenimentelor culturale şi politice din Occident.

O parte din cronicile literare radio difuzate de Monica Lovinescu au apărut în volumul 'Unde scurte' (Ed. Limite, Madrid, 1978).

Pentru întreaga sa activitate de ziaristă şi critic literar, Monica Lovinescu a fost distinsă cu Diploma de Onoare pe anul 1987 a 'Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte'.

Din anul 1990, editura 'Humanitas' a început să-i publice cărţile, jurnalul şi cărţile de studii şi articole citite la Europa Liberă.

În dialog cu Doina Jela a scris un volum cutremurator , 'Această dragoste care ne leagă', în care este evocată figura mamei sale, Ecaterina Lovinescu, arestată de comunişti la vârsta de peste 70 de ani.