Romanul Intoarcerea huliganului, primul titlu de Norman Manea tradus in limba suedeza, a fost intimpinat inca din primele zile de la aparitie cu recenzii entuziaste in principalele cotidiene nationale si locale din Suedia. Criticii suedezi au punctat „virtuozitatea“ („Svenska Dagbladet“), „maiestria“ („Göteborgs-Posten“) si „complexitatea“ („Aftonbladet“) romanului, „o capodopera“ („Nerikes Allehanda“) care ii da scriitorului roman sanse sa acceada la Premiul Nobel pentru Literatura („Tidningen Kulturen“, „Dagens Nyheter“, „Borås Tidning“).

Mai multe publicatii se declara surprinse de aparitia tirzie a lui Norman Manea pe piata suedeza de carte, laudind totodata initiativa 2244. Editura suedeza 2244 a fost infiintata in 2011, sub umbrela grupului editorial Bonniers, si este specializata in literaturile din jurul Marii Negre. Editura pregateste deja publicarea unui al doilea volum de Norman Manea, romanul Vizuina. Volumul Intoarcerea huliganului a fost tradus in limba suedeza de Lars-Inge Nilsson si Dan Shafran – o traducere „bogata in nuante“ („Sydsvenskan“), „realizata cu minutiozitate“ („Borås Tidning“).

Ce spune presa suedeza

» „Svenska Dagbladet“: „Stilul lui Manea este caracterizat de o virtuozitate a suferintei si de o ironie pe care o asociez de obicei cu literatura Europei de Est. Autorul este macinat de introspectie, grotescul nu este niciodata departe, spatiile si chipurile descrise abia daca mascheaza desertul absurditatii. (...) Intoarcerea huliganului este o carte curajoasa si stimulatoare, cu un relief puternic si cu trimiteri literare subtile la Shakespeare, Ovidiu, Kafka, Proust, Cioran si multi altii“.

» „Aftonbladet“: „Desi nu cuprinde elemente de fictiune, Intoarcerea huliganului este un roman in adevaratul sens al cuvantului. }elul lui Manea nu este neaparat acela de a reda amintiri si intimplari, ci de a gasi o forma si un limbaj care sa cuprinda complexitatea experientelor pe care le poarta in spate: un inceput de copilarie traumatic, in lagarul de deportare, tineretea falsificata de aderarea la cravata rosie de pionier si de tradarea unor prieteni deveniti inamici ai partidului, viata adulta traita intr-o societate si o limba din ce in ce mai corupte, urmata de incercarea de a renaste intr-o noua tara. In cele din urma, toate acestea ii sint rearuncate in fata atunci cind revine in patrie. «Complex» este un cuvint prea palid pentru a descrie materialul de viata pe care Manea incearca sa-l transforme in roman. (...) Cu anii, Manea a primit diverse distinctii si onoruri ca scriitor; si totusi, continuam sa percepem la el acea suferinta si acel gol pe care Daniel Libeskind le-a exprimat atit de genial in incaperea exilului de la Muzeul Iudaismului din Berlin“.

» „Dagens Nyheter“: „Tonul intelectual-elegiac este cu siguranta unul firesc pentru subiectul tratat de Manea, ceea ce surprinde fiind forma bogata: faptul ca senzatia de gol este exprimata in atit de multe cuvinte, prin fraze atit de complexe si printr-un colaj de stiluri. Memoriile acestea au fost recompensate cu premii in mai multe tari, iar numele lui Norman Manea este vehiculat uneori in contextul Premiului Nobel. Pot sa inteleg acest lucru, pentru ca scrie ca si cum ar vrea sa ne protejeze de toate promisiunile mincinoase ale istoriei“.

» „Sydsvenskan“: „Anumiti scriitori par sa incarneze un intreg secol de istorie zbuciumata. Asa este scriitorul evreu de limba germana Paul Celan, precum si Imre Kertész, Elie Wiesel sau Nelly Sachs. Fiecare dintre ei a descris felul in care istoria secolului XX le-a zdrobit universul. Acestor nume li se adauga acum Norman Manea, care, fiind evreu, s-a aflat in mijlocul furtunii pornite in Europa Centrala in anii ’40: a trait deportarile, lagarele de concentrare si dictatura comunista. Opera lui patrunde acum si in suedeza, prin Intoarcerea huliganului, o poveste autobiografica, cu o constructie literara complexa, aparuta in traducerea bogata in nuante a lui Dan Shafran si Lars-Inge Nilsson“.

» „Expressen“: „Manea a debutat in 1969 si se vede ca, asemenea altor scriitori din Estul Europei, precum Milan Kundera sau György Konrád, si-a slefuit stilul in functie de ce stia ca are sau nu are voie sa scrie. Constructiile sintactice sint sinuoase, bogate in imagini si trimiteri pe care cenzorul sa nu le poata descifra, presarate cu asocieri neasteptate pe care doar initiatii le pot intelege. Desi in prezent scrie in libertate, Manea pare a fi facut o arta din aceasta fosta necesitate, devenind una cu stilul sau. Daca limba materna este singura lui patrie, stilul ii este carte de identitate“.

» „Tidningen Kulturen“: „Un scriitor de care se va vorbi probabil din ce in ce mai mult in Suedia este romanul Norman Manea. Prin volumul de memorii cu constructie romanesca Intoarcerea huliganului, sansele lui de a primi in urmatorii ani Premiul Nobel pentru Literatura din partea Majestatii Sale Regele au crescut fara indoiala exponential. In ansamblu, descrierea societatii romanesti, cu absurditatile ei, precum si descrierea propriei ambivalente se ridica la un nivel artistic care nu poate decit sa ne bucure“.

» „Nerikes Allehanda“: „Intoarcerea huliganului este in multe privinte o capodopera, nuantata si profunda. Ne vorbeste despre Romania si despre un nationalism pentru noi, suedezii, de neinteles, ne vorbeste despre destine tragice, despre politica, literatura, scriitori si filosofie. Dar, mai presus de toate, ne vorbeste despre importanta limbii in supravietuirea individului“.

» „Göteborgs-Posten“: „Romanul este plin de pasaje dureroase, de momente frumoase si irevocabile, de suferinte labirintice ale constiintei. Meritul lui Manea este acela de a ne arata ca raul isi schimba permanent chipul. Noi, oamenii, avem o tendinta de a-l fixa in timp, poate pentru a-i rezista mai usor“. „(...) un stil plin de maiestrie.“

» „Borås Tidning“: „Este cel putin straniu ca Norman Manea nu a fost tradus in suedeza pina acum, cind a aparut in traducere volumul sau de memorii, Intoarcerea huliganului. Este cel mai tradus dintre toti scriitorii contemporani de limba romana, textele lui sint considerate a fi printre cele mai perspicace descrieri ale vietii sub dictatura si in exil, iar numele ii este vehiculat, nu rareori, in contextul Premiului Nobel pentru Literatura. Acum este insa, in sfirsit, aici, prin intermediul voluminoaselor sale memorii, intr-o traducere realizata cu minutiozitate de Lars-Inge Nilsson si Dan Shafran“.

» „Norrköpings Tidningar: „Manea penduleaza cu talent intre fenomenele exterioare si cele interioare, in pasaje cind onirice, cind realiste. Ambivalenta, sentimentul de a nu apartine nicaieri, imposibilitatea de a-si asuma un crez religios sau o apartenenta politica, da – toata aceasta deruta, care este eternul insotitor al imigrantului, este descrisa cu acuitate si exigenta sufleteasca“.

» Blogul scriitorului Thomas Nydahl: „Este firesc sa-ti extragi din cind in cind seva din literatura romana. (...) Noua mea cunostinta este Norman Manea, al carui roman Intoarcerea huliganuluieste publicat acum de Editura 2244, in traducerea lui Lars-Inge Nilsson si Dan Shafran. Nu ti se intimpla des sa cazi in asa un put de cuvinte, vise, cosmaruri si amintiri, narate febril si cu o forta aproape exploziva. Eu, cel putin, n-am citit niciodata ceva asemanator“.