Sărbătoarea Unirii Principatelor Române


România a sărbătorit, miercuri, 148 de ani de la Unirea Principatelor Române

Preşedintele Traian Băsescu s-a aflat la manifestările de la Iaşi, care au început în prezenţa unui important număr de personalităţi politice.

Şeful statului a fost întâmpinat în Piaţa Unirii din capitala Moldovei cu onoruri militare, care au cuprins trecerea în revistă a Gărzii de Onoare şi intonarea Imnului Naţional.

Traian Băsescua a spus că Unirea de la 24 ianuarie a fost un moment care a marcat istoria noastră naţională şi a făcut posibilă Marea Unire de la 1918.

Preşedintele Băsescu a făcut cu această ocazie o paralelă între reformele instituite în urmă cu 148 de ani de domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi realităţile României de astăzi, arătând că ceea ce era necesar atunci este necesar şi în prezent.

''Cuza a făcut un cod penal, azi avem nevoie de un cod penal modern. Cuza a pus bazele învăţământului, azi avem nevoie de modernizarea învăţământului românesc. Cuza a încercat să facă instituţiile statului să funcţioneze, azi avem nevoie mai mult ca oricând să facem instituţiile statului să funcţioneze'', a declarat şeful statului în Piaţa Unirii din capitala Moldovei.

În opinia sa, dincolo de orice, astăzi este actual ceea ce Mihail Kogălniceanu îi cerea la acea vreme lui Alexandru Ioan Cuza: - "fă să dispară arbitrarul, fă ca legea să fie tare", a amintit Traian Băsescu, arătând că acest îndemn al lui Kogălniceanu îl conduce şi pe el astăzi.

Şeful statului a subliniat faptul că, deşi în cei 148 de ani au trecut peste români trei războaie, 50 de ani de comunism şi 17 de tranziţie, totuşi România a ajuns astăzi într-un spaţiu de libertate în care oamenii au şanse, iar generaţiile tinere îşi pot realiza visele, totul fiind să îndrăznească.

Traian Băsescu a spus că revine întodeauna cu plăcere la Iaşi, locul în care şi-a petrecut o parte din copilărie şi se bucură ori de cîte ori vine în capitala Moldovei pentru că nicăieri în altă parte nu a mai găsit bucuria parcului Copou.

Primul-ministru, Călin Popescu Tăriceanu, a pus şedinţa de Guvern de miercuri sub semnul manifestărilor de la Iaşi arătând că Executivul a luat decizia de a se întruni miercuri în şedinţă pentru a lua în discuţie subiecte importante precum pregătirea proiectelor destinate finanţării din fondurile europene, care vor putea face din ceremoniile destinate Unirii Principatelor Româneşti o sărbătoare mai frumoasă.

"Astăzi este Ziua Unirii. Am luat decizia să ţinem şedinţa de Guvern pentru că sărbătorirea Unirii este un lucru foarte frumos, dar obiectivele pe care ni le-am asumat după ce România a aderat la UE trebuie îndeplinite. Îndeplinirea acestora o să facă Unirea şi mai frumoasă. Nu numai Unirea, ci şi întreaga Românie", a arătat premierul Tăriceanu.

Primul-ministru a subliniat că neparticiparea sa la festivităţile dedicate Unirii nu înseamnă un interes mai redus pentru acest eveniment: "Cred că agenda noastră, la nivelul Guvernului, are nişte priorităţi care impun o abordare foarte riguroasă", a explicat Călin Popescu-Tăriceanu.

Şeful executivului a precizat că pregătirea proiectelor destinate finanţării europene este esenţială pentru succesul integrării. "Suntem la început de an. Vreau să nu ratăm aderarea la UE", a afirmat el.

Primul-ministru a menţionat că joi va avea loc la Ministerul de Finanţe o şedinţă de evaluare a programelor operaţionale sectoriale. "Trebuie să spunem lucrurile foarte clar şi să spunem şi când vor intra banii. Banii nu intră de la 1 ianuarie, dintr-o serie de considerente birocratice care ţin de Uniunea Europeană, nu de România. Aceste lucruri trebuie să devină prioritare pe agenda de lucru a Guvernului", a declarat premierul, precizând că nu doreşte să se acrediteze ideea, tot mai des vehiculată în presă, că României îi lipseşte capacitatea de absorbţie a fondurilor europene.

"Vreau ca şi şedinţa de azi şi tot ceea ce facem să însemne o şansă în plus pe care o oferim României şi românilor, de a trăi mai bine ca membri ai UE", a mai spus Călin Popescu-Tăriceanu.

La sosirea în Iaşi, preşedintele Traian Băsescu a fost întâmpinat de Theodor Stolojan şi de oficialităţile locale.

Şeful statului, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu şi oficialităţile locale prezente au depus apoi câte o coroană de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Manifestările de la Iaşi vor mai cuprinde un Tedeum oficiat de un sobor de preoţi, depuneri de coroane de flori la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, defilarea gărzii de onoare şi Hora Unirii.

Preşedintele Băsescu se va deplasa apoi, pe jos, spre Biserica ''Sfinţii Trei Ierarhi'', unde va depune o jerbă la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Traian Băsescu va fi prezent şi la manifestările care vor avea loc la Focşani.

Este pentru prima dată când România marchează Unirea de la 24 ianuarie 1859 în noul context de ţară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.

Manifestări consacrate Unirii Principatelor Române vor avea loc pe întreg teritoriul ţării, dar punctul central al sărbătorii este Iaşul, unde reprezentanţii municipalităţii au anunţat deja un spectacol grandios cu paradă militară, concerte şi focuri de artificii.

Tot la Iaşi se vor afla, miercuri, preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, şeful Statului Major General, amiral Gheorghe Marin.

Coroane de flori vor fi depuse la toate monumentele lui Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti şi din întreaga ţară.
x x x
După ce la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza este ales în unanimitate domn al Moldovei, la 24 ianuarie/5 februarie, este ales şi domn al Munteniei.

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul "Concordia" din Bucureşti unde, pentru prima oară, s-a formulat cu voce tare ceea ce până acum fusese doar o năzuinţă: alegerea lui Cuza ca domn al ambelor Principate.

În dimineaţa de 24 ianuarie, la ora 11,00, când lucrările Adunării s-au reluat, Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă în cadrul căreia a precizat: "A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru loan Cuza, domnul Moldovei! Să ne unim asupra acestui nume şi posteritatea ne va binecuvânta, ţara ne va întinde mâinile şi conştiinţa noastră va fi împăcată că ne-am împlinit... o dorinţă sfântă". Deputaţii au jurat că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniţi în sala de şedinţe au trecut la vot.

Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele având şi urări adresate domnitorului: "spre mărirea patriei", "spre fericirea românilor". După citirea voturilor, Alexandru loan Cuza a fost proclamat domn al Principatelor Unite. Imediat rezultatul a fost adus la cunoştinţa mulţimii de pe Dealul Mitropoliei.

Unirea era un deziderat formulat încă de la 1848 când, la Braşov, la 12/24 mai, se elabora programul-legământ: "Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei", ce cuprindea, într-o formulă sintetică, cele două obiective fundamentale româneşti: Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc.

În acelaşi timp, domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deşi scurtă (1859-1866), este perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoaşterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României şi al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei constituţii româneşti, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară, a învăţământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.
ROMPRES

Știri Atheneum: