Scriitorul Mircea Horia Simionescu a încetat din viaţă

[[wysiwyg_imageupload:213:]]Scriitorul Mircea Horia Simionescu a murit, miercuri dimineaţă, la vârsta de 83 de ani, la locuinţa sa din Bucureşti, după o grea suferinţă, a declarat pentru AGERPRES criticul literar Ioan Bogdan Lefter. Potrivit acestuia, funeraliile ar putea avea loc vineri, la Cimitirul Bellu.



xxx
Scriitorul Mircea Horia Simionescu s-a născut la Târgovişte, la 23 ianuarie 1928. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1964).

După terminarea studiilor a fost redactor la Scânteia (1950-1959), unde a semnat cronica muzicală şi a publicat articole pe teme culturale şi de învăţământ. A lucrat şi la Consiliul Culturii (1969-1971); a fost director general al Operei Române din Bucureşti (1972-1974).

În 1944, împreună cu Radu Petrescu şi Costache Olăreanu, a editat câteva reviste şi a format, alături şi de Petru Creţia, Tudor Ţopa, cercul literar care va fi cunoscut mai târziu, în istoria literară contemporană, ca ''Şcoala de la Târgovişte'', a cărei formulă stilistică, narativă în proza contemporană va declanşa una din direcţiile ei semnificative (negarea definirii prin specii sau genuri literare, impunerea unui exerciţiu stilistic spiritualizat, riguros).

A colaborat la reviste ca România literară, Luceafărul, Convorbiri literare, Astra, Familia, Flacăra, Muzica etc.

S-a afirmat târziu pe scena literară, la 40 de ani debutând în revista Luceafărul (1968). Debutul editorial este reprezentat de volumul ''Dicţionar onomastic'' (1969, Premiul revistei Argeş, reeditat în 2000, pentru care a primit Premiul Asociaţiei Editorilor din România pentru beletristică românească), continuat de ''Jumătate plus unu. Alt dicţionar onomastic'' (1976, Premiul ''Ion Creangă'' al Academiei Române). Primul volum face parte din seria ''Ingeniosul bine temperat'', care mai cuprinde: ''Bibliografia generală'' (1970), ''Breviarul'' (1980), ''Toxicologia sau Dincolo de bine şi dincoace de rău'' (1983).

A mai publicat romane: ''Nesfârşitele primejdii'' (1978), ''Redingota'' (1984), ''Licitaţia'' (1985), ''Asediul locului comun'' (1988), ''Paltonul de vară'' (1996) ş.a.; proză scurtă: ''După 1900, pe la amiază'' (proze, 1974), ''Banchetul'' (povestiri, 1981), ''Îngerul cu şorţ de bucătărie'' (nuvele, 1993), ''Povestiri galante'' (1995), ''Fărădelegea vaselor comunicante'' (povestiri, 1997); eseuri, note de călătorie: ''Răpirea lui Ganymede'' (1975), ''Învăţături pentru Delfin'' (1979), ''Ulise şi umbra'' (jurnal de călătorii, 1982), ''Trei oglinzi'' (jurnal, 1987), ''Febra. File de jurnal (1963-1971)'' (1998), ''Târgovişte, scurt excurs sentimental'' (1999). Ultima sa carte antumă este culegerea de poeme ''Versete de unică folosinţă'' (2010).

Timp de peste trei decenii a fost preşedintele juriului Festivalului Naţional de Literatură ''Moştenirea Văcăreştilor'' (Târgovişte).

Membru în Uniunea Scriitorilor din România (din 1970). Cetăţean de onoare al municipiului Târgovişte.A obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză (1971, 1975, 1996), Premiul ''Opera Omnia'' al Uniunii Scriitorilor (1998). Premiul pentru eseu (''Literatură dus-întors'') al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005). AGERPRES

Știri Atheneum: