Tabăra de Creaţie Literară a Revistei SINGUR

1. Ideea şi Faptul

Timp de 3 zile (14-16 octombrie 2011), la Târgovişte, Dâmboviţa, a avut loc un eveniment cultural inedit: Tabăra de Creaţie Literară a Revistei SINGUR. Evenimentul a fost creat de Ştefan Doru Dăncuş, directorul Editurii şi al Grupului Media SINGUR, instituţie privată care administrează site-ul www.revistasingur.ro, dar şi Revista SINGUR, cu subredacţii nu doar în România ci şi în multe alte puncte de pe mapamond şi de Biblioteca Municipală „I. H. Rădulescu” din Târgovişte.

Tabăra - după opinia noastră nu tocmai nimerit astfel intitulată, pentru că acolo nu a fost vorba despre ceea ce s-ar putea înţelege, respectiv o locaţie destinată exclusiv recreerii, destinderii, divertismentului ci mult mai mult, ba chiar foarte departe de un astfel de concept - a adunat mai multe nume din orizontul literar contemporan românesc. Concret, dintr-un număr mai mare de invitaţi pentru a participa - absenţele au fost justificate obiectiv! -  au fost prezenţi: Adriana Lisandru (Braşov), Dana Banu, Ştefan Ciobanu, Victor Potra (Bucureşti), Simona Toma (Galaţi), Dan Şalapa (Drobeta Turnu Severin). Gazdele au fost reprezentate de Ştefan Doru Dăncuş, Aurel Udeanu, Mircea Drăgănescu, George Ioniţă, Alex Vâlcu, Vali Niţu, Grigore Grigore, Ioan Burhan, Constantin Popescu (Târgovişte) şi, nu în ultimul rând, de George Coandă, personalitate distinctă a învăţământului românesc (Universitatea ”Valahia” Târgovişte), scriitor, jurnalist şi critic literar, membru, printre altele, al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, autor care a moderat întâlnirile importante ale manifestării şi pe care l-am reîntâlnit, în aceeaşi calitate distinsă, şi la Pietroşiţa.

Parteneri media: revista IMPACT LITERAR (Târgovişte), site-urile interactive  Bocancul literar.ro şi FDL.ro (Bucureşti), Librăria OKIAN Braşov, Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Quebec - ASLRQ (Canada).

2. Momentul Târgovişte

La Târgovişte, Tabăra Revistei SINGUR a debutat la Biblioteca judeţeană “I. H. Rădulescu”, (director Carmen Vădan), unde s-au lansat  şapte cărţi, în prezenţa autorilor, cu excepţia volumelor “Ţiganii, aurul şi diamantele” de Samson Iancu şi “Flori în clepsidră” de Corina Lucia Costea, volume prezetate de George Coandă. Celelalte volume, respectiv “Femeia din creierul fiecăruia” şi “Edenul din doamna” de Aurel Udeanu, “Despre ea, niciodată” de Adriana Lisandru, “Marmură neagră” de Constantin Popescu şi “Glissando, live” de Dan Şalapa au avut autorii în sală, şi s-au putut exprima asupra lucrărilor lor, au oferit exemplare ale cărţilor, au răspuns întrebărilor presei.

De remarcat prezenţa la manifestare a domnului Vali Niţu, consilier local târgoviştean, autor de poezie, care a adus salutul Primăriei Târgovişte, alături de certitudinea unui parteneriat, la ediţia de anul viitor, consistent, în avantajul nu doar al mişcării literare locale ci şi naţionale, dar şi a stimulării şi motivării autorilor invitaţi.

Prima zi a Taberei s-a încheiat cu o serată literară, unde s-a citit şi s-a comentat nu doar poezia citită ci şi mişcarea literară contemporană la intersecţia cu mişcarea asemănătoare a diasporei româneşti şi marea literatură universală.

3. Momentul Pietroşiţa

A doua zi, s-a mers la Pietroşiţa, o comună cu o viaţă cultural-literară, îndeosebi - plină de miez şi verticalitate artsitică. Comuna este locul de naştere al scriitorului Mircea Horia Simionescu, care a marcat viaţa literară a zonei în mod atât de evident încât numele şi autoritatea marelui dispărut este impregnată peste tot, în gesturile cultural-literare ale creatorilor locali, în demersurile lor în plan artistic, educaţional, moral.

De altfel, la Pietroşiţa, au avut loc manifestările legate de proiectul “Toamna literară pietroşiţeană Mircea Horia Simionescu”, eveniment aflat la cea de a VIII-a ediţie, sub egida Fundaţiei “Renaşterea Pietroşiţei – Ruralia”, preşedinte Radu Negoescu, medic de profesie, dar şi om de litere, semnatar al mai multor volume, manager cultural excepţional. La Pietroşiţa, delegaţia Taberei s-a integrat evenimentului, prin prezentarea cărţilor lansate la Târgovişte, prin lecturi din creaţia proprie – Dana Banu, Simona Toma, Ştefan Ciobanu, Victor Potra. Aici, Dan Şalapa a fost primit cu o vibraţie în plus din partea gazdelor dat fiind locul său de provenienţă, Drobeta Turnu Severin, “poartă a latinităţii”, dar şi de apropierea acestei localităţi de Cazanele Dunării, unul dintre centrii energetici de pe teritoriul României, un altul aflându-se pe Vârful Omu (Kogaionul din mitologia cunoaşterii divine, cu implicare cosmogonică celebră) din Bucegi, munţi aflaţi în imediata apropiere a Pietroşiţei, tot prin apropiere fiind şi aşa-numitul Râu al Nemuririi, notificat încă din perioada dacilor, şi a sacerdotului lor, zeificat, Zamolxis. La Pietroşiţa, cultul dacilor, al înaintaşilor proveniţi din această ramură a locuitorilor vechii Dacii, este la mare cinste, revendicarea din această sorginte fiind nu doar apărată ci şi trăită la modul exemplar în plan spiritual şi cultural, implicit.

La Pietroşiţa, au participat scriitorii: George Coandă, George Canache, Ion Enescu-Pietroşiţa, Grigore Grigore,  Elena Negulescu, Delia Stăniloiu, Florea Turiac, Gabriela Niţulescu, Maria Panţuroiu, Neli Bucur. Desigur, lista ar putea fi incompletă, dar asta nu înseamnă că a existat o intenţie în a reduce din importanţa prezenţei fiecăruia dintre cei aflaţi acolo, într-una din sălile Muzeului Etnografic din comuna-gazdă. Mai mult, trebuie să notăm prezenţa primarului comunei, dar nu la aşa-numita masă a prezidiului, ci undeva, în sală, stând cuminte şi ascultând la cele împărtăşite de invitaţi, de cetăţenii comunei pe care o conduce administrativ. O cuminţenie exemplară, nu doar ca şi stare ci ca atitudine!

La finalul lucrărilor s-au acordat diplome de merit, dar câteva premii au fost însoţite de Diplome de Excelenţă pentru vocaţie, creaţie şi expresie literară. Premiul cel mare a fost conferit poetei Adriana Lisandru, reprezentanta Revistei SINGUR în Braşov.

De notat că volumul severineanului Dan Şalapa a fost însoţit şi de DVD-ul cu documentarul “Ştefan Odobleja. Gândirea gândirii”, prilej pentru autor de a împărtăşi  asistenţei, atât la Târgovişte cât şi la Pietroşiţa, repere esenţiale ale personalitatăţii acestui geniu mehedinţean, trăitor o bună vreme la Turnu Severin, personalitate cu o creaţie de mare anvergură intelectuală în planul filosofiei şi logicii, al cunoaşterii întemeiate pe premise psihologice, de unde s-a desprins ştiinţa de astăzi a inteligenţei artificiale, cibernetica.

4. Momentul Viitor

Tabăra de Creaţie Literară a Revistei SINGUR a pus fundamentul unei mişcări culturale viitoare importante în orizontul mişcării literare româneşti contemporane. Prima sa ediţie a convins finanţatorii, nu a dezamăgit sub nicio formă publicul şi a motivat participanţii spre a se dori prezenţi şi la ediţia următoare. Ştefan Doru Dăncuş a reconfirmat flerul său de manager, de “geambaş de autori şi evenimente”. Dincolo de acest lucru, este de remarcat efortul său şi al editurii pe care o conduce spre a susţine financiar acest demers, astăzi, în plină criză, în această demenţă cvasi-generalizată de sărăcie nu atât financiară cât morală. Încheiem cu această remarcă amară cronica Taberei nu din meschinărie ci din raţiuni pragmatice, spre a se înţelege mai clar pretenţiile unora de a fi spijiniţi în demersuri motivate labil în plan creativ, dar drapate de raţiuni politice. Iar de aici, deturnări de sensuri, pupincurisme şi libidoşenii cu pretenţii de act artistic. Tabăra SINGUR, s-a declarat acolo, la Târgovişte, de către partenerii şi finanţatorii ei, nu mai este singură. Ea şi-a câştigat prieteni, respect şi certitudine. Ea are datoria să devină - convine sau nu - un model, un reper!

Grigore Timoceanu

sursa : www.revistasingur.ro

Știri Atheneum: