Vasilica REBENCIUC

Poezie

Clipire

Lumini sălbatice coboară din ceruri,
tropote se-aud pe pământ,
sunt cântec de soapte prin lumea de vânt
a inimii mele.

Semn

Coboară din nou toamna peste suflet
Şi tot mai dese frunze se aştern,
Un vânt de pustiire, rece plânset
Se-aude printre crengi, ca un blestem.

În aşteptarea moartă a clipei ce nu vine,
De galben-ruginie tristeţe mă afund.
Chem ploaia să-mi vorbească despre tine
Să-mi spună unde te-a-ntâlnit şi când.

Culoare

Cenaclu Literar: 

Pages

Subscribe to RSS - Vasilica REBENCIUC