Mihail SOARE

Vânătorul de umbră

Eram o jucărie ruginită...

Eram o jucărie ruginită
pierdută într-un secol fără cuget,
mă întorcea cu cheia o ursită
copilăroasă, proastă şi smintită,
eu ţopăiam, ca boul, după muget

Ispite adumbrite-n molitvelnic
îmi arvuneau parşive penitenţa
înscrisă strâmb în slove de pomelnic
răstălmăcită-n graiul nevremelnic
în care gângăvea afon potenţa

Cenaclu Literar: 

În mlaştini puturoase şi acre ară morţii...

În mlaştini puturoase şi acre ară morţii
Cu minutare lucii meşteşugite-n pluguri
Tresaltă caraghioase lăcustele sub juguri
Şi-njură birjăreşte nefericirea sorţii.
Răstoarnă-n brazde late cât mugurul de seară
Cernoziomuri mute de împliniri oloage
Nacele de baloane, suspine, monoloage,
Popor de râme groase, seminţe de secară,
Monocluri fără iris înfipte-n suveniruri
De vieţi închiriate cu ora, cu nevoia,
Etuiuri-copârşee din arbori de sequoia,

Cenaclu Literar: 

Am fost geambaş de vise...

Am fost geambaş de vise-n vieţi buimace
Fumate pe furiş pe sub podeţe,
Neguţător de piei prin iarmaroace
Ori bărbier de morţi în tinereţe,
Lumânărar, născocitor de toane,
Călău de zboruri, meşter de comete
Într-un garaj, sorbind marghilomane,
Şi jucător de treişpe la rulete,
Am fost sforar, înghiţitor de noduri,
De săbii ascuţite prin oboare
Sau cântăreţ bisat pe la prohoduri,
Tălmaci de zodii, vânzător de ziare,
Pescuitor de taine-n prostovoale,

Cenaclu Literar: 

În dimpotriva raiului...

În dimpotriva raiului nu plouă,
Căci toamna are-accesul interzis
Şi nici nu ninge când e lună nouă,
Iar iarba este verde de Paris

Aici nu cântă niciun greier vara
Doar patefoane fără căpătâi
Zgârie arii când se lasă seara
Din operete ale nimănui

Nu sunt privighetori, de unde zboruri
Sub cerul de hârtie stacojiu ?
Doar vise dezosate după storuri
Şi crânguri mov cu arbori de sicriu

Cenaclu Literar: 

Am şperţuit zeţarii

M-am dus la editura de ciclopi
Să-mi public manualul de sarcasm,
Mânat de tremurul închis în spasm,
Un personaj uşor grotesc de basm
Cu trefla rătăcită printre popi

Am şperţuit zeţarii cu moşii
Înzăpezite, din ţinuturi reci,
Prin care whisky-ul cântă-n lilieci
Un foxtrot de prin anii patruzeci,
Amestec de delir şi infamii

Cenaclu Literar: 

S-ajung să pipăi taina...

S-ajung să pipăi taina ca pe pâine
pân'la plăsele să-i împlânt cuţitul,
să-mi zică steaua dintre nori \"smintitul\"
când i-oi promite ziua de poimâine

Lihnit, neantul să-mi încapă gluma
de-a-mi duce de dârlogi fiinţa goală
pe scurtătură,  îmbrăcată-n smoală
către iubirea unică, postuma

Să-mi tacă telegrafu'n substantive
născute-n nori de adăpat ursita
despre molozul rătăcit în sita
prin care trec durerile fictive

Cenaclu Literar: 

Gâlceava mea cu Haydn

Mă  enervam la culme,
aproape ca atunci când mi se rupea vârful creionului,
aproape, am zis,
de altfel mă gâlceveam cu Haydn de când ne ştiam,
ba că tatal lui era rotar, iar al meu păgubaş,
ba că mama lui era bucătăreasă la cuhnia contelui Harrach,
iar a mea numai nebuna stelelor,
l-am pizmuit aiurea
până şi pentru nepăsarea sa maiestuoasă,
l-am împins de-a berbeleacul de pe scara tramcarului,
ne-am făcut unul altuia farse,
cu brioşe şi cu băşici de porc,

Cenaclu Literar: 

Pages

Subscribe to RSS - Mihail SOARE