Condacul 1 Am ţipat în pieptul unui mort dar acesta nu a înviat şi-a văzut de moartea lui până la capăt în dormitor am o găleată în găleată atâţia morţi atâta apă
Icosul 1 Fiindcă de mică purtai rochii vaporoase cât fierul de călcat la care te uitai şi ziceai că seamănă cu barca din care cobora mereu un miros de peşte căruia mama îi spunea tata
când ai de ales între detergent şi piatra ponce îţi înfigi în inimă un pai şi o umbreluţă doar pentru că aşa se poartă şi te duci la plimbare pe bulevard /te văd printr-un telescop de la fereastra mea stai liniştit nimeni nu se ascunde în spatele unei perdele mâncate de molii/
lumea ţi se pare un şir nesfârşit de omuleţi decupaţi din hârtie care se pot aprinde la primul fulger îţi mângâi singur oasele cu glaşpapir /ţi-am văzut colţurile măi amărâtule/
am găsit prin lucrurile mele vechi caseta audio pe care eu şi georgiana am înregistrat centimetru cu centimetru de bandă seară de seară genericele desenelor animate filmelor sau serialelor tv ale acelor ani
casetă ce o ascultam apoi în clasă (şi chiar acum o ascult în timp ce scriu aceste versuri) la walkmanul ei cu baterii 777 pe care le încărcam punându-le între elemenţii de la calorifer cât timp ţineau orele pe vreme de iarnă
bomboanele au timpul lor să fie supte aşa că o pun pe asta la marginea umbrei ca reper să ştiu cât timp trece şi îmi cer iertare
muzei căreia nu am reuşit să îi găuresc inima în punctul G cum făceam în curtea şcolii de găuream în pământ şi aruncam o monedă de 5 lei mare cât un ochi de pirat
mie pentru că râcâind cu unghia se ia cel mai bine murdăria insistentă chiar dacă există riscul să duci degetul la gură freudian sau nu
la un an depărtare de fereastra mea doi cai îşi rumegă propria umbră din iarbă liniştiţi şi albi o rumegă încet ca moartea unui peşte
dimineaţa mă trezesc picurând din tavan în aşternuturile mele de nisip după care deschid fereastra fac nişte genuflexiuni cu armura pe mine etc până seara
Comentarii