Tot mai strig şi strig şi strig

Tot mai strig şi strig şi strig
că şi-n dragoste e frig

tot alerg pe sub zăpadă
rănile să nu mă vadă

de când stau să te aştept
mi-a crescut iarbă pe piept

de când nu am mai dormit
somnul mi-a încărunţit

de când nu te-am mai văzut
mi-s privirile de lut

carnea mi s-a risipit
într-un hohot de cuţit

şi de când nu ţi-am vorbit
vorbele mi-au putrezit

de când nu m-ai căutat
drumurile au secat

şi lumina s-a uscat