Basmele Anului

a 17-a zi: SEMINŢELE

Vă spun acum povestea fermecată Cu o prinţesă cum nu e sub soare. Dar tatăl ei o ţine încuiată, Departe mult de lumea pieritoare. Trecură toamne, una câte una. Prinţesa rămânea închisă-n casă. Din zori şi până când apune luna, Singurătatea în palat apasă. Dar într-o zi, o slujnică şireată, Lasă un geam deschis la o cămară. Atunci prinţesa, pentru... Read more

a 18-a zi: COMOARA

Bătrânul stă la poartă şi priveşte Mulţimea de copii ieşind pe stradă. Sunt ca o apă vie care creşte Şi se revarsă, lumea să o vadă. Zâmbeşte sau e trist bătrânul care Stă pe o bancă, rătăcind în gând, Cu amintiri uitate în sertare, Din tinereţea lui venind, pe rând ? îşi umple sufletul cu bucuria Din ochii lor, aşa... Read more

a 19-a zi: CURCUBEUL

A fost cândva o apă curgătoare Ce şerpuia prin munţi cu vârfuri mii. Le oglindea tăcut pe fiecare, în luciul ei de unde străvezii. Limpede apa. în adânc privită, Avea şi pârâiaşe ce curgeau Pe lângă ea, cu fruntea lor grăbită. De mama lor duios se-apropiau. Erau copiii apei, puşi pe glume, Ce se jucau cu tot ce-aveau în cale... Read more

a 20-a zi: CIOPLITORUL

Un cioplitor în piatră locuia într-un sătuc, sus, lângă munţi, departe, Să-i fie-aproape piatra ce-o lucra Şi care cer şi nori veşnic desparte. Iar măiestria lui e cunoscută, Căci din a sale mâini ieşeau comori De frumuseţe-n lume ne-ntrecută. Avea comenzi din noapte pânaă-n zori. Executa coloane, capiteluri Sau basoreliefuri îngereşti, Pentru faţade, porţi de multe feluri, Acoperişuri, trepte şi... Read more

a 21-a zi: COMORILE

Cu dragoste nespusă e legată Zâna Pământului de prinţul CER. Când el şi-arată fruntea-nseninată, Ea îl priveşte dintre brazi, stingher. Dar tatăl lui, chiar Soarele cel mare, Nu şi-a dorit-o noră niciodată. Spunea că e frumoasă, dar nu are Ranguri înalte şi nu e bogată. A lui e bolta fremătând de viaţă, Ea n-ar avea decât un pumn de lut... Read more

A 23-a zi: BARZA

Barza Venise toamna, cu hlamida albă, Peste păduri cu frunza tremurată. O barză hotărăşte să nu plece, Să vadă ea zăpada cum arată. Se-nşiruie suratele şi pleacă, Iar barza râde-n cioc când le-a văzut, Gândindu-se ce greu aveau să treacă Şi ce efort va trebui făcut. Nu prea părea, dar toamna a fost lungă, Iar barza zi de zi s-a... Read more

a 25-a zi:DEZBINAREA

Dezbinarea Trei boi s-au dus odată la păşune. Era o toamnă lungă şi târzie. Nu mai găseau nimic ca să adune Şi-n iarnă liniştiţi cu toţi să fie Dar într-o zi cu-n lup s-au întâlnit. Văzându-i că stau singuri să îndure Şi-a zis norocul lui că a venit Şi se gândea pe unul cum să-l fure. Nu reuşea, căci boii... Read more

a 26-a zi: MEŞTERII

A fost o ţară binecuvântată Cu oameni fericiţi din zori în zi. Acolo iarnă nu e niciodată. Doi meşteri iscusiti fac jucării. Din mâini ieşeau minuni, aur curat, Şi toţi talentul lor îl preţuiau, Dar meşterii odată s-au certat. Lucrau tăcuţi şi nu îşi mai vorbeau. Veni un an. Miracol e în ţară. Nemaivăzută, proaspătă ninsoare Pe câmpuri şi în... Read more

a 27-a zi: TIMPUL

Timpul Moş Timp când s-a născut, de unde vine, Nimeni să afle rostul lui nu poate. Dar lumea toată ştie, ca şi mine, Că are patru fete minunate. Cea mai vioaie este Primăvara. Se plimbă peste câmpuri după flori Şi cântă de trezeşte toată ţara, De când apar în cale primii zori. În urma ei porneşte sora Vară, Zvârlind din... Read more

a 28-a zi: ADORMIREA

Pe un tărâm era doar primăvară. Acolo Zâna Florilor domneşte, Iar oamenii, din zori si până-n seară, O floare fiecare îngrijeşte. Vecinul lor era un împărat Urât şi rău. În ţara lui nu cresc Nici flori, nici pomi, şi veşnic îmbufnat, Deşi bogat, dorinţele-i sporesc. El şi-a împins oştirea să pornească Spre ţara zânei. Asta şi-a dorit: Ca tot ce... Read more

A 29-a zi: CULOAREA

La început zăpada, ca şi vântul Şi ploaia nu aveau nici o culoare. Ades zăpada îşi uita cuvântul Purtat de vânt şi nori din floare-n floare. Ea îşi dorea ca oamenii s-o vadă Atunci când se aşterne pe pământ Şi fiecare fulg de nea să creadă Că nu se pierde spulberat în vânt. S-a apucat zăpada ca să ceară Albastrelor... Read more

a 30-a zi: Greierele

Greierele Era odată om cu suflet bun. Ştia să cânte. Strune de vioară Alcătuiau cântări din veac străbun Ce făureau în suflete comoară. În ţara unui rege locuia. Acesta lacom e după putere, Iar cântecul ce-ades îl auzea El îl ura, îi provoca durere. Odată când aude ca prin vis Acorduri de vioară fermecată. Pe slujitori degrabă i-a trimis Ca... Read more

Pages

Subscribe to Basmele Anului