MIŞCĂRI ANOMICE

MIŞCĂRI ANOMICE

 

MIŞCĂRI ANOMICE

                                                                    

 

Un singur fapt e cert : Nu am murit, –

deci, sigur, sunt mai bun –

şi mă prefac că trec, purtând

un pat imens, cu baldachin,

pe prundul stelelor, la adunat curente.

Mă latră somonii în triburi de-amintiri

şi îi întărât cu aberaţii purificatoare

pe limba poliglotului peltic

ce spală răni deschise vârstei de argint;

nu îi zăresc şi totuşi n-am murit

ba, ave!” strigă orbul odihnit, –

desigur, mă aleg numai cu zvonul

cât să ridic ştiutul adormit

pe nervul degetului inelar, –

mişc şi totuşi n-am murit;

am nevoie de un sfat, de-o vină,

de un descântec, de un popă!

Şi mă trezesc. Semn rău.

                       

Cenaclu Literar: