VITALITATE

VITALITATE

VITALITATE

 

 

Tot m-aş duce-n larg...

În larg tot m-aş duce

cu un vânt de forţa cinci,

pe o mare gradul trei,

într-o barcă putrezită

de plimbări,

fără cârmă, fără rame

şi colacul de salvare,

cu catargul rupt, pe ploaie,

până dau de marginea

firului de orizont,

sens să-i dau şi rău de mare

celui ce în mine-l port

ruginit de fericire,

ancrasat de existenţă

şi bolnav de viitor,

speriat de valul vremii,

fără vestă şi ispol.

M-aş întoarce ud la tine,

m-aş întoarce mai bătrân,

cu mişcări mai agere

şi flămând de gând nebun

aş uita de rugăciune

din concept de dragoste.

Cenaclu Literar: