George Gridănuşu : Întorcându-mă la istorie şi parcurgând ceea ce nu ştiam la vremea trăirii ei - că trăiam istoria, dar multe nu le ştiam - nu puteam înţelege asasinarea lui Corneliu Codreanu, nu puteam înţelege asasinarea lui Iorga, nu puteam înţelege asasinarea lui Duca şi aşa mai departe. Acum ştiu că au greşit chiar şi oamenii cei mai mari.
A.M. : După liceul din Făgăraş a urmat cel din Buzău. Insist asupra Buzăului ştiind că acolo a...
Am plănuit să petrec zece zile cu mine însumi la Brăila, pământul rădăcinilor mele, spălate mereu de valurile Dunării. Aşa că, iată-mă în gara din Arad, târînd după mine un geamantan cât toate zilele şi zâmbindu-i fericită sejurului care mă aştepta după mai multe ore de drum. N-am avut cum să-mi iau bilet de la agenţie (la CFR încă nu s-a inventat plata on-line) fapt pentru care am sosit la gară cu o oră înainte de plecarea trenului şi am ocupat cuminte un loc la coadă, în dreptul ghişeului pe care atârna o hârtie scrisă cu pixul cum că de acolo se dau bilete la rapid. După vreo 20 de...
"Braţele părinteşti grăbeşte a le deschide mie că în desfătări am cheltuit viaţa mea. Spre bogăţia cea necheltuită a îndurărilor Tale căutând acum, Mântuitorule, inima mea cea sărăcită nu o trece cu vederea. Că Ţie doamne, întru umilinţă strig: Greşit-am, Părinte, la cer şi înaintea Ta."
Acesta este troparul slujbei bizantine a tunderii în monahism, ritual în care Biserica Ortodoxă actualizează existenţial scenariul biblic al Parabolei fiului risipitor din Evanghelia dupa Luca, Cap. 15....
Până aici am urmărit prima carte din Torah, numită de noi „Facerea" („Creaţia"), numită de evrei „La început". Ei numesc o carte după primele cuvinte din ea. Aşa e şi în cazul celei de-a doua cărţi, pe care o începem aici. Ceea ce noi numim Exodul (sau Ieşirea), evreii numesc „Acestea sunt numele" (sau, în traducerea românească „Iată numele...") - pe scurt „Numele".
Un târg de carte nu este un loc unde se vând ustensile casnice sau maşini, ci un loc al cărţilor. Un loc unde oamenii vorbesc despre conţinutul vieţii şi despre diferitele moduri de a trăi.
Sărbătoarea naşterii Domnului poartă numele lui Crăciun, prezent în unele legende despre Naşterea lui Isus şi despre Maica Domnului, în unele colinde şi în câteva credinţe şi obiceiuri populare. îl găsim în textul unui colind citat de N. Densuşianu ("Sus la dalbe mănăstiri/ Şede Bunul Dumnezeu/ Şede Maica Precista/ Şede bătrânul Crăciun..."1 şi pare să acopere o divinitate arhaică din categoria Moşilor, adică a strămoşilor arhetipali 2. Legenda populară spune că, în căutarea unui loc unde să...
Tribulaţiile lui Abraham au continuat, în ciuda faptului că îşi schimbase numele. Sau poate tocmai de aceea. După distrugerea cetăţilor din câmpie (şi păcatul dintre Lot şi ficele lui), aflăm că Abraham porneşte spre „ţara de meazăzi” – spre Gerar. De fapt, Gerar este aşezat cumva spre vest de Hebron, „în ţara Filistinilor” – cum spune autorul, introducând un alt anacronism. Filistenii aveau să ocupe regiunea la vreo cinci sute de ani după Abraham...Dar e adevărat, Gerar era o cetate în nordul Negev-ului, regiunea care însemna pur şi simplu „sud”, cea care se întinde la sud de Canan până în Sinai şi golful Mării Roşii şi spre răsărit, în nordul peninsulei Arabia. Singura localitate mai la sud de Gerar urma să fie Barsheba, întemeiată chiar de Abraham.
Societatea în care am ales să trăim ne îndeamnă să devenim consumatori educaţi. Din punct de vedere informativ, avem opţiuni nenumărate de educare în ceea ce priveşte alimentaţia: publicaţii de orice fel, ziare, internet, televiziune - sfaturi peste sfaturi despre ce, cum, cât să mâncăm. Unele sfaturi merg mână în mână, altele sunt contradictorii. Şi pentru că lucrurile de obicei se complică pe măsură ce societatea progresează, a aparut un element în plus: alimentaţia organică. Totul, începând cu produsele animale şi continuând cu legume, fructe, cereale (în ultima vreme au apărut şi haine confecţionate din bumbac organic!) se balansează între "normal" şi organic.
Sărbătoarea naşterii Domnului poartă numele lui Crăciun, prezent în unele legende despre Naşterea lui Isus şi despre Maica Domnului, în unele colinde şi în câteva credinţe şi obiceiuri populare. îl găsim în textul unui colind citat de N. Densuşianu ("Sus la dalbe mănăstiri/ Şede Bunul Dumnezeu/ Şede Maica Precista/ Şede bătrânul Crăciun..."1 şi pare să acopere o divinitate arhaică din categoria Moşilor, adică a strămoşilor arhetipali 2. Legenda populară spune că, în căutarea unui loc unde să...
Comentarii