Muzeul Ţăranului Român (MTR) a găzduit, joi, o dezbatere ocazionată de aniversarea unui veac de existenţă. 'În acest muzeu este, acum, ţăranul român nu înbălsămat, nu reconstituit, nu defunct, ci monumentalizat în absenţă, şi în toată forţa vitalităţii lui', a spus, cu această ocazie, Andrei Pleşu, cel care a reuşit, ca ministru al culturii, să transforme muzeul de istorie al partidului comunist, în cel al ţăranului român.

El a spus că acest lucru a fost posibil graţie regretatului director al muzeului, pictorul Horia Bernea, dar şi a actualei conduceri, prin aplicarea unui 'dozaj' corect între ştiinţa muzeografică şi imaginaţie.

'Conflictul este între muzeul tradiţional şi cel neconvenţional, creator, cu un alt tip de dialog şi un alt mod de expunere a obiectelor', a spus Pleşu.

La rândul său, academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a scos în evidenţă rolul frescelor, scenografiilor şi imaginilor picturale, evocate printr-un alt mecanism decât cel tradiţional, în redarea vieţii ţăranului român.

Muzeul Ţăranului Român a fost creat în 1906, la acea vreme purtând denumirea de Muzeul de Artă Naţională. Director, până în 1948, Alexandru Tzigara-Samurcaş, a fost primul român doctor în istoria artei şi cel care a întemeiat colecţia care numără în prezent aproximativ 90.000 de obiecte.

În 1921 s-a pus piatra de temelie a clădirii care adăposteşte muzeul, Alexandru Tzigara-Samurcaş fiind cel care a ales stilul de arhitectură neoromânesc.
În 1948, Muzeul de Artă Naţională devine Muzeul de Artă Populară al Republicii Populare Române, iar în 1953, colecţiile sunt mutate în Palatul Ştirbei de pe Calea Victoriei, în clădirea construită de Samurcaş instalându-se Muzeul Stalin. În 1990 se naşte Muzeul Ţăranului Român, director, până în 2000, fiind pictorul Horia Bernea.

În 1993, a doua zi de Paşte, se deschide muzeul cu prima expoziţie: 'Crucea'.
În 1996, muzeul primeşte premiul 'Muzeul European al Anului' (EMYA).