N-a interesat, niciodată, pe nimeni, cine a avut ideea megalomanicei construcţii... Pur şi simplu, într-o dimineaţă, Dictatorul convocase toată echipa sa şi comunicase solemn: "Vom începe construcţia celei mai mari şi fastuoase clădiri din lume!" Toată lumea aplaudase, cu excepţia unuia, care, în dorinţă de afirmare, plusase: "De ce, Mare Conducător, cea mai mare din lume? De ce nu cea mai mare din Univers? Nu meriţi tu aşa ceva?"
În acea zi, dimineaţa începu mai devreme pentru Ion. De obicei, se trezea odată cu primele raze ale soarelui, dar atunci, gândurile ce-l frământaseră toată noaptea îl aruncaseră, parcă prea devreme, din pat. Se îndreptă alene, târâindu-şi paşii, către bucătărie. Luă o cană mare de cafea şi vărsă în ea două linguriţe de Ness, adăugând o pastilă de zaharină. Nu avea probleme cu diabetul, dar, acum, la 65 de ani, începuse să se cam teamă. Nu fusese niciodată bolnav mai serios, dar când auzea de unul şi de altul cum s-au dus devenea brusc neliniştit.
În acea dimineaţă, Savantul se trezi mai agitat ca niciodată. Avusese un somn greu, presărat cu multe vise. De când se ştia, avea un somn neliniştit, adormind la ore târzii din noapte şi trezindu-se de nenumărate ori în timpul acesteia.
Comentarii