Cu câteva săptămâni înaintea aderării la Uniunea Europeană, românii sărbătoresc, la 1 decembrie, Ziua Naţională. Apropierea celor două momente s-a regăsit şi în temele de discurs ale oficialităţilor.

În şedinţa solemnă de joi a parlamentului, dedicată sărbătoririi Zilei Naţionale, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că, începând cu anul viitor, Ziua Naţională de 1 Decembrie şi Ziua Europei din 9 mai vor sta împreună în calendarul oficial al sărbătorilor româneşti.

'Prin Marea Unire, naţiunea română şi-a dovedit vocaţia europeană. 1 Decembrie este sărbătoarea tuturor românilor, baza morală a mândriei de a fi român, iar 1 ianuarie 2007 ne va aduce mândria că am reuşit să revenim definitiv în Europa', a spus şeful statului.

În acelaşi ton, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat că Marea Unire are în acest an un nou temei în cartea naţiunii române, prin apropierea aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007.

'Istoria a demonstrat că 1 Decembrie 1918 a deschis drumul către o perioadă de modernizare accelerată şi armonioasă a ţării. Data de 1 ianuarie 2007 va consfinţi a doua modernizare a României, ca stat bazat pe o democraţie liberală şi economie de piaţă şi un sistem cuplat la ritmul Europei, capabil să aducă prosperitatea în casa fiecăruia dintre cetăţenii noştri, odată cu apropierea de standardele europene', a afirmat premierul Tăriceanu.

Reprezentanţii grupurilor parlamentare au evocat şi ei importanţa Marii Uniri, care are în acest moment o semnificaţie aparte dată fiind apropierea momentului aderării României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Nici de această dată nu au lipsit deja tradiţionalele polemici dintre UDMR şi PRM pe tema autonomiei teritorială.

Senatorul liberal Puiu Haşotti, liderul grupului Alianţei D.A., a subliniat că, începând cu 1 ianuarie 2007, românii vor fi obligaţi să pună în valoare specificul istoriei naţionale. Senatorul PNL a spus că se constată, la tineri în mod special, 'dacă nu o cunoaştere confuză a evenimentului cu adevărat măreţ de acum 88 de ani, atunci măcar o dureroasă ignorare', iar din cauza perioadei de teroare, a dictaturii comuniste, 'o rejectare a lecţiilor de istorie'.

Liderul Partidului Social Democrat (PSD), senatorul Mircea Geoană, s-a axat pe actualele valori politice. 'Diferenţa între politicienii actuali şi cei care au făcut Marea Unire este proiectul de societate pe care clasa politică de atunci îl avea. Dacă 16 ani de zile, cu bune şi rele, am reuşit să ducem România înapoi, în Occident, însă trebuie să recunoaştem că încă nu am reuşit să producem un proiect care să ne unească, să ne anime toate energiile', a spus Geoană.

Mult mai virulent a fost liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor. 'Ce sărbătorim, intrarea ţării în sfera rapace a mafiei, aderarea la UE cu opaiţul în mână?', s-a întrebat retoric liderul PRM, care s-a plâns că tocmai i s-a întrerupt curentul electric în momentul în care îşi concepea discursul.

Reprezentantul Partidului Democrat, Cornel Bardan a arătat că Unirea de la 1 Decembrie 1818 a fost 'momentul cel mai sublim al istoriei României', subliniind că evenimentul a reprezentat voinţa întregului popor român, fiind mai presus de orice victorie a unui partid politic.

Deputatul Amet Aledin a ţinut să facă o scurtă radiografie a situaţiei minorităţilor naţionale: 'Minorităţile etnice consideră România ca o ţară unde-şi pot îndeplini toate idealurile, legislaţia autohtonă permiţându-le să-şi promoveze propriile tradiţii. Istoria reprezintă capitolul primordial din existenţa unei naţiuni. Naţiunea este respectată dacă la rândul ei îşi respectă valorile şi respectă valorile altora. Numai astfel poate fi plămădit sentimentul de înţelegere'.

Nu aceeaşi opinie a fost împărtăşită şi de reprezentanţii UDMR. Discursul deputatului UDMR, Dezso Kalman Garda a dat naştere unor nemulţumiri din partea mai multor parlamentari, pentru că acesta a vorbit despre dezideratele maghiarilor din România, aşa cum au fost ele stabilite la 1 Decembrie 1918, de către Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

Deputatul UDMR a spus că maghiarii au făcut obiectul unor discriminări, deoarece în România s-a dus 'o politică de deznaţionlizare', resimţită în special de populaţia de origine maghiară şi cea de origine germană, care a constat, în opinia sa, printre altele, în distrugerea bazei materiale individuale şi colective, dar şi a celei culturale.

Discursul reprezentantului UDMR a fost întrerupt de câteva ori pentru că mai mulţi parlamentari, în special cei de la PRM, care l-au şi huiduit de câteva ori, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de afirmaţiile sale.

Abordată din perspectivă istorică, unirea se dovedeşte a fi o noţiune foarte fragilă. 'Românii trebuie să priceapă din istorie că unirea se face în fiecare zi şi este o noţiune extrem de fragilă', a comentat istoricul Adrian Cioroianu semnificaţia evenimentului din 1918.

El a amintit că, de-a lungul istoriei, România a avut trei zile naţionale. Prima a fost 10 mai, sărbătorită din 1867 până în 1947, ea semnificând ziua venirii în ţară a Regelui Carol I. Cea de-a doua a fost 23 august, sărbătorită până în 1989, pentru a marca eliberarea de sub ocupaţia fascistă şi instaurarea puterii comuniste. Cea de-a treia este 1 Decembrie 1918, sărbătorită şi astăzi, în cinstea Marii Uniri a Principatelor Române de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia.

'În opinia mea, unirea se face în fiecare zi. Ea nu s-a realizat nici la 1859 şi nici la 1918. De altfel, la prima mare criză, în 1940, s-a văzut cât de fragilă a fost această unire, pentru că România a pierdut Basarabia, Bucovina şi Transilvania', a spus Cioroianu. El a adăugat că acest lucru rămâne valabil şi după 1 ianuarie 2007, iar aceasta este lecţia pe care românii trebuie să o înţeleagă.

În cursul serii de joi, şeful statului va fi gazda unei recepţii de Ziua Naţională a României care va avea loc la Palatul Cotroceni, iar de 1 Decembrie va participa la ceremoniile care vor avea loc în Capitală - la Mormântul Ostaşului Necunoscut şi la Parada Militară.
ROMPRES