Preşedintele Traian Băsescu consideră că poporul român are cel mai mare merit pentru integrarea României în structurile europene pentru că nimeni nu ar fi putut să aducă România în Uniunea Europeană dacă românii nu ar fi crezut în acest obiectiv.

Prezent, miercuri după-amiaza, la şedinţa solemnă a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată aderării ţării noastre la UE la 1 ianuarie 2007, preşedintele Băsescu a evidenţiat faptul că, graţie românilor, această dată va intra în istoria poporului român ca un moment de cotitură ireversibilă spre un viitor mai sigur şi mai prosper.

Şeful statului a adus, cu acest prilej, un omagiu şi celor care în 1989 au plătit cu preţul vieţii dorinţa ca România să fie astăzi aici.

"Acest drum nu puteam să-l parcurgem singuri. Am avut nevoie de sprijin şi încurajare, dar mai ales de solidaritatea partenerilor noştri europeni - instituţiile europene, Comisia şi Parlamentul, dar şi la statele membre ale Uniunii Europene. Le-am avut în permanenţă alături şi pentru aceasta le mulţumesc şi le suntem recunoscători", a spus preşedintele.

De asemenea, Traian Băsescu a arătat că, de la data depunerii cererii de aderare a României la Uniunea Europeană în luna iunie 1995, toate guvernele aflate la putere, toate formaţiunile politice care au trecut prin Parlamentul României, toţi liderii politici şi formatorii de opinie au promovat constant şi consecvent acest obiectiv, motiv pentru care, în opinia sa, că meritul aderării României la Uniunea Europeană este un merit colectiv.

"Principala beneficiară a aderării este, în primul rând, generaţia tânără a României. Sunt încrezător că ei vor avea energia, dinamismul si entuziasmul de a prelua de la noi această îndatorire şi de o duce mai departe. Pe ei îi încurajez să valorifice oportunitatea apartenenţei noastre la Uniunea Europeană pentru că o fac în primul rând pentru ei, pentru viitorul lor. Sunt sigur că ei vor reuşi să recupereze decalajele care ne despart, în acest moment, de Uniunea Europeană şi că vor transforma România într-o ţară prosperă, un exemplu de reuşită pentru construcţia europeană", a spus Traian Băsescu.

În acest context, şeful statului a explicat că, tocmai pentru că ne pregătim să începem o nouă pagina a istoriei României şi pentru că purtăm o amprentă istorică dificilă, este momentul să ne încheiem socotelile cu trecutul comunist.

"Declaraţia prezentata în şedinţa comună din 18 decembrie a avut menirea tocmai de a arunca o privire lucidă asupra a ceea ce a însemnat regimul comunist. Pentru a putea merge înainte, am considerat că trebuie să judecăm corect şi ferm trecutul. Trebuie să ne eliberăm definitiv de tarele trecutului şi să ne mobilizăm pentru ceea ce urmează de acum încolo. Spiritul european, modul de a gândi şi regulile europene se instalează treptat în viaţa românilor, iar din acest punct de vedere, suntem gata pentru momentul 1 ianuarie 2007", a mai spus preşedintele.

În opinia sa, felul în care vom începe această nouă pagină a istoriei noastre depinde, în bună măsură, de noi.

"Aderarea nu este sinonimă cu integrarea şi nici cu modernizarea deplină a României - obiectivul nostru final. Adevărata noastră provocare începând din acest moment constă în valorificarea deplină a şanselor pe care ni le oferă aderarea la Uniunea Europeana Pentru a reuşi şi de această dată, obiectivul integrării va avea nevoie, poate chiar mai mult decât aderarea, de sprijinul întregii societăţi româneşti şi de consensul întregului spectru politic", a avertizat preşedintele.

Traian Băsescu a atras atenţia că trebuie însă să evităm riscul de a cădea în capcana unei relaxări după aderarea propriu-zisă.

"Relaxarea s-ar putea instala cu mare uşurinţă prin simplul fapt că vor dispărea presiunile existente din perioada de pre-aderare. Trebuie să dăm dovadă de realism şi responsabilitate în continuare. Ne-am asumat o serie de angajamente pe care acum trebuie să ni le respectăm. Acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie de instituţii ale statului funcţionale şi performante, în care cetăţenii să se simtă pe deplin reprezentaţi şi in care cetăţenii români să aibă încredere", a afirmat Băsescu.

Şeful statului a evidenţiat faptul că, absorbiţi până acum de grija de a îndeplini la timp criteriile aderării, România a pus în plan secund dezbaterea publică pe marginea acelor teme care afectează direct viaţa cotidiană a cetăţeanului român după aderare. În acest context, Traian Băsescu a spus că este cazul să învăţăm din eşecul altora şi să nu fim indiferenţi şi surzi la temerile cetăţenilor.

"România nu şi-a propus să adere pentru a fi doar un alt stat membru al Uniunii Europene. Este important ca intrarea noastră în Uniune să se facă cu demnitate. Este de datoria noastră să convingem partenerii europeni că primirea României în Uniunea Europeană se realizează nu numai în beneficiul nostru, dar şi al construcţiei comunitare. Suntem parte a Uniunii Europene. Împreună trebuie să mergem mai departe, să contribuim la construcţia Europei unificate şi puternice", a mai spus şeful statului.

Traian Băsescu le-a urat, în final, tuturor românilor La mulţi ani în familia europeană şi Sărbători Fericite.
Succesul integrării europene va depinde de modul în care România va şti să îşi respecte angajamentele luate faţă de Uniunea Europeană, de munca şi de onestitatea pe care clasa politică, respectiv administraţia românească, vor trebui să dea dovadă în perioada următoare, a avertizat miercuri primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, cu prilejul şedinţei solemne a Parlamentului, dedicate integrării României în UE.

"Se spune în popor că bucuria mai ia şi minţile. Ar fi o eroare pentru România ca această vorbă se adeverească acum. Poate unii vor fi dezamăgiţi de ce voi spuneÂ… este însă datoria mea ca prim-ministru să atrag atenţia că aderarea României la Uniunea Europeană nu este biletul câştigător la loterie, care ne face pe toţi instantaneu bogaţi, celebri şi fără griji!"

Subliniind că aderarea la UE va oferi tuturor cetăţenilor oportunităţi uriaşe pentru viitor, primul-ministru a atras atenţia că de la 1 ianuarie nu se vor rezolva toate problemele. Deşi între 2007-2013, România va beneficia de fonduri europene în valoare de 32 miliarde de euro, care vor fi investite în domenii strategice, există angajamente clare pe care ţara noastră şi le-a luat şi trebuie îndeplinite în continuare.

Astfel, premierul a arătat că în prima parte a anului 2007, raportul de monitorizare al Comisiei Europene stabileşte termene clare de acţiune în justiţie, combaterea corupţiei, agricultură şi domeniul sanitar-veterinar. României i-au fost stabilite termene pentru finalizarea procesului de aliniere la acquis-ul comunitar în ce priveşte libera circulaţie a serviciilor, capitalurilor, concurenţei, agriculturii, energie, impozitare, protecţia mediului înconjurător.

Tăriceanu a afirmat că succesul integrării europene a fost simplu: onestitatea şi munca. Şeful executivului a subliniat totodată că de onestitate şi muncă va trebui să fie vorba şi în după 1 ianuarie 2007, deoarece oportunităţile pe care Uniunea Europeană le "oferă" trebuie însoţite de muncă susţinută, implicare şi viziune.

"Întrucât suntem în perioada în care celebrăm căderea dictaturii, să ne reamintim cum timp de 45 de ani comunismul a încercat să ne inducă ideea că statul 'dă' cetăţenilor, după cum vede el nevoile lor şi după aşa-zisa sa mărinimie, indiferent de cât ar munci oamenii. Acum, una din primele lecţii pe care ni le-a predat Uniunea Europeană a fost la antipozi: nimc nu se 'dă', totul se câştigă prin muncă, prin onestitate, prin implicare, prin acţiune, prin loialitate faţă de valorile şi principiile europene. Pentru România, o ţară pe care comunismul a încercat să o golească de valori fundamentale, aceasta este cea dintâi lecţie pe care ne-o oferă integrarea europeană: Munca, onestitatea, seriozitatea, acţiunea, respectarea unor valori şi principii sunt instrumentele succesului în viaţa unui european! Nu şmecheria! Nu pasivitatea!", a afirmat Călin Popescu-Tăriceanu.

Şeful executivului a arătat totodată că nimeni nu trebuie să fie mai presus de aceste principii.

"Am spus că Uniunea Europeană nu ne dă succesul pe tavă. Dar Uniunea Europeană ne provoacă la succes!", a spus Tăriceanu, subliniind că, deoarece mai e mult de muncă, "a venit momentul şi pentru clasa politică românească să iasă din specificul dâmboviţean."

"A venit timpul să punem punct discursurilor goale de conţinut şi declaraţiilor fierbinţi. Desigur, poate atunci unii din cei care s-au obişnuit să fie pe prima pagină a ziarelor, îşi vor pierde acest 'loc de onoare'. Dar clasa politică va câştiga în responsabilitate şi credibilitate în faţa cetăţenilor. Românii ştiu foarte bine că sunetul săbiilor de pe scena politică nu creează nici locuri de muncă şi nici nu dă căldură în case. Cel mult, umple rubrica de divertisment din viaţa lor, ceea ce este, după părerea mea, trist! Rolul unui om politic nu este să distreze, ci să vină cu soluţii pentru oameni, să fie eficient, să facă ceea ce promite", a spus primul-minstru.

El a invitat toate partidele parlamentare la o dezbatere a strategiei post-aderare elaborate de guvern, subliniind că în această săptămână documentul respectiv va fi trimis spre analiză liderilor partidelor parlamentare.

Tăriceanu a subliniat că mai sunt legi de adoptat, dar mai ales şi "tentaţii de înfrânat", în condiţiile în care în următorii 6 ani România va putea accesa 32 de miliarde de euro.

"Poate unii din administraţie se gândesc că pot drena din aceşti bani în buzunarele proprii. Eu le atrag atenţia că se înşeală şi că mai bine să renunţe dinainte de a încerca, pentru a nu face mai mult rău cetăţenilor români!", a atras atenţia premierul.

Acesta a mai arătat că succesul integrării se va măsura nu doar sub aspectul reformelor instituţionale, ci şi în succesele pe care fiecare dintre români le va repurta în viaţa de zi cu zi.

"Aş vrea să dăm integrarea europeană jos de pe piedestalul pe care, prin discursurile noastre publice, se pare că am pus-o. Integrarea europeană nu este ceva abstract, un obiectiv în sine sau o acţiune de bifat! Integrarea europeană este un fapt de viaţă cotidiană pentru fiecare român!", a declarat Tăriceanu.

Şeful executivului a subliniat că integrarea se va măsura de fapt şi în drepturile de care se vor bucura cetăţenii români, de realizările, cariera şi de bucuriile lor care ţin de familie.

"Adevărata unitate de măsură a succesului integrării va fi normalitatea din viaţa românilor", a concluzionat primul-ministru, subliniind că aderarea la Uniunea Europeană este o realizare la care a contribuit întreaga societate românească.