Lansarea Anului Cultural "Martha Bibescu 130"

"E mult prea puţină dragoste pe lume", afirma prinţesa
Lansarea Anului Cultural "Martha Bibescu 130"
O prezenţă fascinantă

O prezenţă fascinantă

Sărbătorirea Zilei Culturii Naţionale în 15 ianuarie prilejuieşte ocazia de a declara 2016 Anul Cultural Martha Bibescu 130 şi de a lansa proiectul la Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei nr. 151, de la ora 18.30. Prezintă: Angelica Iacob (Muzeul Municipiului Bucureşti),Mădălina Mirea (Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti), Doina Mândru (Uniunea Artiştilor Plastici), Ruxandra Nemţeanu (Facultatea de Arhitectură „Spiru Haret”) şi Oana Marinache (Asociaţia Istoria Artei).

Evenimentele prilejuite de ziua de naştere a prinţesei Martha Bibescu (28 ianuarie 1886, Bucureşti - 28 noiembrie 1973, Paris) se desfăşoară în perioada 15 - 31 ianuarie 2016 la Bucureşti, Sinaia şi Mogoşoaia.

Marthe Bibesco, pictată de Giovanni Boldini, 1911

Asociaţia Istoria Artei organizează, împreună cu partenerii - Arhivele Naţionale ale României, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia, Biblioteca Naţională a României, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Centrul cultural Carmen Sylva Sinaia -, o serie de evenimente publice dedicate personalităţii prinţesei Martha Bibescu: conferinţe, prezentări, proiecţii, ateliere pentru copii, o expoziţie şi lansarea unui catalog.

Marţi, 19 ianuarie, va fi evocată Martha Bibescu la Centrul Cultural Carmen Sylva, Sinaia, începând cu ora 17.00, cu ocazia unei conferinţe intitulate Martha Bibescu în ambianţa Castelului de la Posada. Duminică, 31 ianuarie, începând cu ora 17.00, are loc la Mogoşoaia lansarea volumului Oanei Marinache Familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu: de la Craiova la Paris şi de la ora 17.30, vernisajul expoziţiei Martha Bibescu 130, lansarea catalogului expoziţional şi proiecţia cu fotografiile prinţesei. În perioada 15 – 31 ianuarie vor avea loc şi ateliere pentru elevii din şcolile şi liceele bucureştene.

Prinţesa Martha Bibescu (dreapta) la Londra în anul 1938, primită de către contesa de Oxford-Asquit

Echipa proiectului: dr. Oana Marinache, dr. Mădălina Mirea, dr. Ioana Beldiman, dr. Doina Mândru, dr. Ruxandra Nemţeanu, Cristian Gache, Alina Havreliuc, Gabriela Ristea, Lucia Morandini.

Proiectul cultural este finanţat de Ministerul Culturii în cadrul programului dedicat Zilei Culturii Naţionale - 2016.

Martha Bibescu, o femeie splendidă, cu un aer misterios, romancieră, poetă, politiciană şi memorialistă română şi franceză. S-a distins prin întreaga ei operă ca o prezenţă de o mare nobleţe de spirit. A fost fiica lui Ion Lahovary, ministru al României la Paris şi ministru de Externe, şi a Smarandei (Emma) Mavrocordat. A fost soţia prinţului George Valentin Bibescu, care era văr primar cu Ana de Noailles şi care avea să devină preşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionale. De asemenea, a fost una din primele femei-mason ale României.

Regele Ferdinand şi Martha Bibescu

Martha Lahovary făcea parte din cele mai vechi şi mai ilustre familii româneşti de tradiţie politică, diplomatică şi culturală. Mama sa, Smaranda (Emma) Mavrocordat, descinde din ramura moldoveană a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar tatăl scriitoarei, Ion N. Lahovary, avea să fie de-a lungul anilor ministru al României la Paris, ministru de externe şi preşedinte al Senatului.

Crescută şi formată sub semnul acestui impunător arbore genealogic, Martha Bibescu îşi va împlini educaţia primită într-o mănăstire din Belgia cu cea specific românească. Prin căsătoria în 1905, cu prinţul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui George Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine astfel prinţesa Martha Bibescu, intrând într-o familie princiară, din care mai fac parte Ana-Elisabeta Brâncoveanu, contesa Ana de Noailles şi Elena Văcărescu, dar şi cu rude franceze în genealogie directă cu familia împăratuluiNapoleon Bonaparte.

Despre prinţesa Martha Bibescu s-au scris multe

Martha Bibescu primeşte în dar de la soţul ei Palatul Mogoşoaia, pe care acesta îl cumpărase de la o verişoară de-a lui. Martha a fost extrem de încântată şi a investit în acel loc mult timp, multă dragoste şi mulţi bani pentru a-l restaura. Locul a atras de-a lungul vremii personalităţi importante autohtone şi de peste hotare, iar Regina Maria este prima persoană ce semneazã în cartea vizitatorilor. Palatul Mogoşoaia va reprezenta cea mai puternică şi constantă iubire a prinţesei Martha Bibescu, iar aceasta îşi va demonstra aici simţul pentru lux şi rafinament.

Ca loc în care se puteau culege informaţii şi influenţa politicienii ţării, salonul Marthei a avut o valoare inestimabilă, mai ales pentru perioada de neutralitate din Primul Război Mondial. Ruşi, greci, francezi, englezi, români treceau pragul casei Marthei, indiferent de tabăra politică din care proveneau.

Martha Bibescu, o reprezentantă a stilului Christian Dior chiar şi la vârsta a treia

Prin contrast, Castelul de la Posada era un loc izolat unde-şi putea acorda clipe de linişte între episoadele tumultuoase în care trăia. La Posada a născut la 17 ani unicul copil, o fată pe care a numit-o Valentina. La Posada a început povestea de dragoste şi legătura cea mai stabilă din viaţa ei cu cu lordul Thomson of Cardington, care a iubit-o până la moarte. Acesta era ofiţer de informaţii al legaţiei britanice la Bucureşti.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Mogoşoaia rămâne aceeaşi gazdă primitoare pentru elita europeană, iar Martha deschide alături de doamna Thierry, soţia ambasadorului francez, un atelier muzical. Frumuseţea locului nu piere nici sub focul bombardamentelor, dar Martha presimte sfârşitul şederii sale acolo. După 33 de ani, pleacă doar cu câteva lucruri personale şi fără să se gândească la faptul că nu va reveni vreodată.

”E mult prea puţină dragoste pe lume”, scria ea.

Prinţesa Martha Bibescu cu Ducesa de Windsor

Cu toate acestea, o iubire a traversat nealterată viaţa Marthei Bibescu. Una singură – iubirea pentru Mogoşoaia. Banii ei, câştigaţi de pe urma vânzării moşiilor Lahovary şi de pe urma publicării cărţilor, energia, inteligenţa, bunul-gust, simţul artistic au mers acolo, între zidurile micului palat de lângă Bucureşti. A iubit Mogoşoaia cu toată inima.

A cunoscut cele mai mari personalităţi politice, culturale şi aristocratice ale lumii fiind prietenă şi rămânând în corespondenţă cu Charles de Gaulle, Churchill, regele Carol al II-lea, regele Ferdinand, Roosevelt apoi Marcel Proust, Reiner Maria Rilke, Emil Cioran.

După călătorii prin mai multe ţări ale lumii, printre care şi Persia, unde prinţul George Valentin Bibescu primeşte o însărcinare diplomatică, Martha Bibescu îşi publică, la întoarcerea în Franţa, prima sa carte: Les Huit Paradis (1908).

Premiat în scurt timp de Academia Franceză, acest volum va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspiraţie autobiografică sau istorică, evocări ale unor personalităţi din trecut sau contemporane, note de călătorie, versuri, poeme în proză, eseuri, cugetări, corespondenţă, o serie de biografii istorice, semnate, în parte, sub pseudonimul Lucile Decaux.

Începând din 1916, Martha Bibescu a condus un spital pentru răniţi la Bucureşti, unde a rămas sub ocupaţie germană, a servit drept preţioasă sursă de informaţii pentru Guvernul român refugiat la Iaşi. Zoe Bengescu, fiică a uneia dintre doamnele de onoare ale reginei Elisabeta şi nepoată a lui Titu Maiorescu, nota la 1 noiembrie 1918: "La spital am fost foarte îngrijorate în ultimele zile din cauza arestării Marthei Bibescu, directoarea noastră. Pare o afacere misterioasă […]. Este o mare comediantă. Două lucruri sunt certe – e foarte frumoasă şi foarte inteligentă, restul depinde de timp, de împrejurări […]." Ea nu a fost numai martora acestor evenimente cruciale (primul război mondial şi actul reîntregirii – "ziua cea mai plăcută din calendarul personal", cum avea să noteze peste ani), ci şi o participantă activă la desfăşurarea lor. După trei decenii, maturizată şi luându-şi rolul în serios, iat-o pe Martha Bibescu în ipostaza personificată de regina Elisabeta şi regina Maria înaintea ei, şi anume de mamă a ostaşului român, de data aceasta în campania contra bolşevismului, când nu putea rămâne insensibilă la mărturisirile nepotului său, Matei Basarab Brâncoveanu, despre realităţile dramatice trăite alături de camarazii săi din Regimentul 3 Artilerie Grea. În 1945 Martha Bibescu pleacă în Anglia.

Martha Bibescu la Posada

Din 1955 devine membră a Academiei Regale de limbă şi literatură franceză din Bruxelles, în fotoliul pe care îl ocupase contesa Ana de Noailles.

Cumnatul său, prinţul Antoine Bibescu, a fost prietenul din copilărie al prozatorului Marcel Proust, drept care Martha Bibescu l-a întâlnit de foarte multe ori pe Proust. Aceste întâlniri sunt evocate în volumul Au bal avec M. Proust (La bal cu M. Proust 1928).

Este, de asemenea, autoarea unui jurnal, din care câteva fragmente au fost publicate la fosta editură politică sub titlul Jurnal politic.

La Palatul Mogoşoaia

Printre alte volume semnate de ea se numără: Isvoru, Le Pays de Saules/ Izvor, ţara sălciilor (1923), Le Perroquet Vert/ Papagalul verde (1923), Le destin du lord Thomson of Cardington(1927), Échanges avec Paul Claudel / Corespondenţa cu Paul Claudel (1972), Une victime royale, Ferdinand de Roumanie / O victimă regală, Ferdinand de România 1927, Noblesse de robe / Nobleţea robei 1928, Croisade pour l’anémone / Cruciadă pentru anemonă, 1931...

Se stinge din viaţă la 28 noiembrie 1973, la Paris.

Despre ea, Rainer Maria Rilke scria: „Admiraţia mea pentru prinţesa Bibescu era definitivă de când îl cunoscusem pe al ei Alexandru Asiatique; dar în intuiţia ei de mare poet a reuşit să stabilească una dintre cele mai profunde continuităţi umane“.

François Mauriac exclama: „Cine sunteţi dumneavoastră? Cea mai admirabilă inteligenţă de femeie pe care o cunosc. Aţi scris cărţi mai importante decât acest «Bal»; dar nu este vreuna care să mă mişte mai mult“.

 
 

MAGDALENA POPA BULUCPublicat Joi, 14 ianuarie 2016