Dispariţia lui Slobodan Miloşevici, cea mai importantă persoană închisă în penitenciarul TPI din Haga, a generat multe semne de întrebare referitoare la cauzele ei: otrăvire, sinucidere sau moarte naturală. Până se va afla adevărul, dacă se va afla, să notăm ce scria ziarul vienez "Die Presse":

"Semnele că Miloşevici era suferind erau evidente şi, în ciuda acestui lucru, acuzatul nu a primit suficientă îngrijire. O ruşine pentru Tribunalul de la Haga". Dincolo de toate, e limpede că Miloşevici nu se dezminte nici după deces, reuşind să provoace dispute, ca şi în timpul vieţii. Cine i-a dus medicamentul contraindicat? Miloşevici lua un antibiotic contraindicat, care anula efectul tratamentului împotriva hipertensiunii. Afirmaţia aparţine toxicologului olandez Ronald Uges, după o analiză a sângelui lui. Testele s-au făcut pentru a verifica prezenţa în sânge a medicamentului prescris împotriva hipertensiunii, întrucât medicii credeau că el nu urma tratamentul. Analizele arătau prezenţa unui medicament dat în cazul leprei şi tuberculozei, care neutraliza efectul medicaţiei prescrise pentru hipertensiune. În atare împrejurări se pune întrebarea cine i-a prescris medicamentul şi cum a ajuns el la pacient în condiţiile extraordinare de securitate din închisoare? Îl lua conştient Miloşevici, care, de ani de zile, îşi cunoştea tratamentul? Voia să ajungă astfel la consult, la Moscova? De ce, în ajunul morţii, el a scris cu mâna lui "vor să mă otrăvească. Sunt foarte îngrijorat şi neliniştit?" Scrisoarea a trimis-o Ambasadei Belgradului din Rusia. Soţia lui spunea despre el că, în ultima vreme, era "extrem de epuizat, iar totul a mers în sensul a ceea ce s-a petrecut sâmbătă". "Pentru că nu avea dovezi să-l condamne şi nici nu putea să-l elibereze", TPI l-a ucis pe Miloşevici, susţine soţia lui, vorbind de "o lichidare psihică planificată". Scheveningen - o superînchisoare Puşcăria Scheveningen, în a cărei celulă a murit Miloşevici, este un centru de detenţie ieşit din comun. El se afla acolo din iunie 2001, fiind cel mai celebru dintre cei 47 deţinuţi încarceraţi în închisoarea construită pentru a-i adăposti pe criminalii de război prezumtivi din Balcani. Imobilul a fost conceput spre a permite deţinuţilor să reziste şi tracasărilor procedurilor judiciare la care sunt supuşi. Dintre cei 47 de deţinuţi, cei mai mulţi sunt sârbi, câţiva croaţi, musulmani şi kosovari. 75 de gardieni, traducători, profesori, psihologi şi infirmieri reprezintă personalul puşcăriei, în care Miloşevici era considerat un "deţinut model" de directorul ei. În celulă, el asculta îndeosebi CD-uri ale lui Frank Sinatra. Numeroşi deţinuţi, îndeosebi cei în vârstă au suferit grave depresii, iar patru dintre ei, toţi sârbi, s-au sinucis. Dispute aprinse privind locul înhumării După decizia Tribunalului Penal Internaţional de la Haga de a preda familiei corpul neînsufleţit al fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici, au început disputele legate de locul unde el va fi înmormântat. Preşedintele sârb Boris Tadici a declarat că, în cazul în care rudele lui Miloşevici vor hotărî totuşi să-l înmormânteze în Serbia, autorităţile nu se vor opune, dar a prevenit că ele vor trebui să răspundă în faţa legii. Avertismentul o vizează pe soţia lui, Mira Markovici, şi pe fiul lor, Marko, stabiliţi în Rusia, şi care sunt acuzaţi de comiterea unor delicte financiare în Serbia. Confuzia în legătură cu locul înhumării a domnit până în ultimul moment şi în rândul familiei. La început, soţia şi fiul şi-au exprimat dorinţa ca el să fie înhumat în Serbia, în oraşul său natal, Pojarevaţ. Ulterior, ei au fost de părere să fie înmormântat în Rusia. Familia optează pentru Belgrad Potrivit informaţiilor de ultimă oră, membrii familiei au fost totuşi de acord ca Miloşevici să fie înmormântat la Belgrad. Fiica, Maria, care trăieşte în Muntenegru, a insistat ca tatăl său să fie înmormântat în cimitirul familiei din satul muntenegrean Lieva-Rjeka. Singurul care a dorit ca fostul preşedinte să fie înmormântat în Serbia a fost fratele, Borislav, care trăieşte la Moscova. Membrii Partidului Socialist din Serbia au declarat că fostul lor lider trebuie înmormântat în cimitirul din Belgrad, pe Aleea Eroilor. Vicepreşedintele partidului, Milorad Vucelici, a ameninţat că, în cazul în care guvernul sârb nu va crea condiţiile necesare pentru înmormântarea la Belgrad, deputaţii acestuia îşi vor înceta activitatea în Scupşcina (parlamentul) republicană. Dacă se va decide ca înhumarea să aibă loc în Cimitirul nou din capitala iugoslavă, mormântul lui s-ar afla alături de cel al adversarului său înverşunat, fostul premier Zoran Djindjcici, asasinat, printr-o coincidenţă fatală, la 12 martie 2003. Iugoslavia, restaurată în incinta TPI Deţinuţii din închisoarea Tribunalului Penal Internaţional (TPI) au refăcut Iugoslavia. Potrivit cotidianului francez "Le Figaro", sârbii, croaţii şi musulmanii deţinuţi de TPI, deja condamnaţi sau în aşteptarea verdictului, au decis să restabilească în incinta închisorii "principiul sacru" al "unităţii şi fraternităţii", vechea deviză a Iugoslaviei lui Tito. "Le Figaro" publică mărturia unuia dintre consilierii juridici ai lui Miloşevici, avocatul sârb Zdenko Tomanovic, ultimul care l-a văzut pe fostul preşedinte iugoslav. Cu doar o zi înainte de deces, Tomanovic s-a întâlnit cu Miloşevici pentru a pregăti depoziţia fostului preşedinte al Muntenegrului, Momir Bulatovic, pe care, consilierii juridici ai fostului preşedinte, l-au convocat în calitate de martor al apărării. Convins de justiţia cauzei sale, Miloşevici a refuzat dreptul la apărare prin intermediul avocaţilor, preferând să-şi susţină el însuşi pledoariile. Însă, trei avocaţi sârbi şi-au prezentat oficiile, în mod benevol, aceştia asistându-l pe Miloşevici în procurarea documentelor de arhivă, convocarea martorilor şi pregătirea depoziţiilor. Puşcaria i-a asigurat condiţii de lucru Potrivit lui Tomanovic, administraţia închisorii a pus la dispoziţia lui Miloşevici un birou de lucru, la etajul rezervat vizitelor, acesta având posibilitatea să lucreze cu avocaţii între orele 9 şi 17. Celula în care era deţinut Miloşevici, deşi nu era luxoasă, era dotată cu toate cele necesare unui mod de viaţă decent, având în vedere faptul că era totuşi un regim de recluziune. Încăperea era climatizată, iar mobila răspundea standardelor funcţionale. În celulă se aflau patru scaune, un dulap pentru documente, un birou şi o masă. Pentru a permite comunicarea cu exteriorul, în celulă au fost instalate un computer şi un telefon-fax. Tomanovic relatează că, în timpul unei întrevederi cu Miloşevici, acesta a întrerupt brusc discuţia, ieşind din cameră. Revenind, Miloşevici s-a scuzat pentru întrerupere spunând că s-a grăbit să salute un prieten pe care l-a văzut pe culoar. "Este un bancher croat din Zagreb, pe care îl cunosc bine de când conducea una dintre băncile iugoslave", a explicat Miloşevici. Bancherul croat venise în vizită la unul dintre foştii comandanţi ai grupărilor paramilitare croate din Mostar, şi el acuzat, la rândul lui, pentru crime de război. Convins de justeţea cauzei sale, Miloşevici a rămas combativ pe toată perioada procesului. S-a considerat întotdeauna victima unui complot internaţional, organizat, după cum singur spunea, de către Germania şi Vatican, "cu scopul de a distruge Iugoslavia". Fumând ţigară de la ţigară, după cum relatează "Le Figaro", Miloşevici obişnuia să spună că diplomatul american Richard Holbrooke a recunoscut, într-o discuţie privată, că SUA au acordat asistenţă UCK, nu pentru a apăra interesele albanezilor, ci pentru a revitaliza un NATO aflat în pericol de disoluţie. Fratele lui Miloşevici, spitalizat la Moscova Fratele lui Slobodan Miloşevici, Borislav, a fost spitalizat, ieri, la Moscova. O sursă de la centrul medical Bakulev, cel mai mare spital din ţară specializat în chirurgie cardiovasculară, a declarat că Borislav a fost internat în urma unei aritmii cardiace suferite în timpul nopţii. Pacientul este în proces de refacere şi va fi externat probabil astăzi. El a fost ambasadorul Iugoslaviei la Moscova între 1998 şi 2001 şi a rămas în Rusia după venirea la putere a reformiştilor la Belgrad, în 2000. Substanţe "neobişnuite" în sângele lui Un eşantion de sânge al lui Miloşevici, prelevat în perioada cuprinsă între noiembrie 2005 şi ianuarie 2006, conţinea substanţe neobişnuite, a anunţat, duminică, postul de televiziune public olandez NOS. Medicii au încercat să afle de ce medicamentele pe care le primea Miloşevici pentru hipertensiune şi o afecţiune cardiacă nu aveau efect. Ei au descoperit în sânge urme ale unor medicamente folosite pentru pacienţii trataţi de lepră sau tuberculoză. Aceste substanţe neutralizau efectul medicaţiei prescrise în cazul lui. Autopsia nu exclude eventuala otrăvire TPI a afirmat că este mult prea devreme pentru a exclude o eventuală otrăvire a lui Miloşevici, deşi autopsia efectuată duminică a conchis că acesta a decedat ca urmare a unui infarct miocardic. "Este prea devreme pentru a trage concluzii. Medicii trebuie însă să întocmească raportul final", a declarat purtătorul de cuvânt al TIP. "Tribunalul a primit un scurt rezumat al rezultatelor autopsiei". "Medicii au identificat două afecţiuni cardiace de care suferea Miloşevici şi care, în opinia lor, ar explica infarctul". Nu va fi o înmormântare cu onoruri de stat Fostul preşedinte Slobodan Miloşevici nu va fi înhumat la Belgrad cu onoruri de stat, se spune într-o declaraţie dată ieri publicităţii de preşedintele sârb, Boris Tadici. "Nu trebuie să uităm că decedatul avea statut de inculpat pentru crime împotriva umanităţii şi genocid", subliniază Tadici. Rusia confirmă primirea scrisorii Rusia a confirmat, ieri, primirea unei scrisori a lui Miloşevici, în care acesta se plângea, cu numai câteva zile înainte de a muri, că tratamentul care i se administrează este inadecvat. "În scrisoarea olografă, Slobodan Miloşevici vorbeşte despre tratamentul inadecvat administrat de medicii TPI şi reia cererea de sprijin din partea Rusiei în vederea obţinerii permisiunii de a urma un tratament într-o clinică din Moscova", se arată într-o declaraţie a MAE rus. Scrisoarea a fost predată sâmbătă ambasadei ruse din Olanda şi primită la Moscova duminică. Mediafax, Rompres